Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă prilejuite de lansarea Preşedinţiei finlandeze a Consiliului UE, că România contează pe această ţară pentru sprijin în ceea ce priveşte intrarea în spaţiul Schengen.
 

"Decizia de a admite România şi Bulgaria în zona Schengen trebuie avută în vedere. Noi am deţinut Preşedinţia, am încercat să acţionăm în mod onest, am încercat să urmărim priorităţile europene. Noi contăm pe dumneavoastră pentru a ne susţine cauza. Populaţia Finlandei este egală cu numărul de români care muncesc în străinătate, plecând din ţară. Ideea este că trebuie să oferim acestor persoane posibilitatea de a circula liber", a precizat el, la conferinţa de presă găzduită de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, eveniment la care a participat şi ambasadorul Finlandei în România, Marjut Akola.

Meleşcanu a subliniat că relaţiile UE cu ţările din Parteneriatul Estic trebuie să reprezinte o prioritate pentru orice preşedinţie rotativă a Consiliului UE. El a adăugat că locul ţărilor din Balcanii de Vest este în Uniunea Europeană.

"România este o ţară care crede că nu poate vorbi despre UE fără Balcanii de Vest în cadrul Uniunii. A fost una dintre priorităţile noastre. Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord. Încurajăm, de asemenea, Serbia şi Muntenegru să accelereze negocierile cu UE. Din păcate, au fost ceva probleme la acest nivel. Schema noastră era să adoptăm invitaţia în timpul Preşedinţiei, însă s-a decis că este o problemă ce trebuie stabilită de Parlament. Undeva în septembrie-octombrie sigur veţi avea ocazia să lansaţi invitaţia acestor două ţări şi să încurajaţi alte ţări la negocieri. De asemenea, sperăm că Finlanda se va ocupa de continuarea activităţii în special cu cele trei ţări din Parteneriatul Estic care au acorduri de asociere cu UE. Vorbesc de Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. În primul rând, trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea acestor acorduri cu UE şi să încurajăm alte ţări din Parteneriatul Estic, cum ar fi Belarus, Azerbaidjan, Armenia şi altele, să ne extindem relaţiile cu aceste ţări. Contribuţia lor la securitatea Europei este absolut valoroasă în Parteneriatul Estic. De aceea, cred că ar trebui să fie una dintre priorităţile oricărei preşedinţii, inclusiv a Finlandei", a susţinut el.

Ministrul a arătat că România împărtăşeşte obiectivul Preşedinţiei finlandeze de a aprofunda piaţa unică europeană şi că va sprijini o abordare coerentă în ceea ce priveşte drepturile sociale. El a exprimat susţinere pentru obiective precum: digitalizarea, combaterea schimbărilor climatice, securitatea, combaterea ameninţărilor hibride. Referitor la migraţia ilegală, Meleşcanu a precizat că ţara noastră susţine o implicare a UE în ceea ce priveşte dezvoltarea ţărilor în care acest fenomen este mai accentuat.

"Pe parcursul Preşedinţiei noastre, unul dintre aspectele cheie privind promovarea securităţii şi creşterea UE ca actor global a fost dorinţa de a avea o relaţie apropiată între aspectele de securitate europene şi cele transatlantice. Din perspectiva noastră, ar trebui să evităm pe cât posibil să duplicăm activităţile celor două organizaţii", a spus el.

Teodor Meleşcanu a precizat că, în mandatul său, Preşedinţia română a închis 90 de dosare legislative şi a organizat 1.700 de evenimente. El a afirmat că a fost o Preşedinţie bună, în ciuda faptului că au existat dubii, inclusiv la nivel oficial, în privinţa unui mandat de succes. "Acum şapte-opt luni, toată lumea - chiar la nivel oficial, politic - avea dubii cu privire la posibilitatea României de a-şi asuma Preşedinţia Consiliului UE. Am fost şocat, deoarece eu ştiu că lucram foarte mult. Sincer să fiu, când vorbim de Preşedinţia noastră, vorbim de două etape diferite. Prima, cea mai dificilă, este să te pregăteşti pentru Preşedinţie. Şi am avut un sistem foarte bun: comitet interministerial prezidat de premierul României, la care toate ministerele din România au participat, au creat legături directe cu alte instituţii din România. Parlamentul, de asemenea, a contribuit pe secţiunea sa. De asemenea, SPP. Împreună am demonstrat un lucru simplu, dar important: am demonstrat că atunci când suntem uniţi - vorbesc de România, ca ţară -, chiar dacă intern sunt dezbateri şi competiţie şi situaţii dificile, când suntem gata să lucrăm împreună, de la preşedintele României până la ultimul specialist din orice minister, suntem pregătiţi să livrăm rezultate bune. Da, pot confirma, a fost o Preşedinţie bună şi nu este opinia mea", a menţionat ministrul de Externe. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, imagine: Cătălin Soci, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Traian Arsenescu, editor online: Gabriela Badea)