Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a declarat vineri, la Sinaia, că instituţia pe care o conduce va veni cu un set de propuneri pentru îmbunătăţirea organizării alegerilor în străinătate, astfel încât toţi cetăţenii români aflaţi în afara graniţelor ţării să aibă posibilitatea să voteze la viitoarele scrutine.

"O temă de actualitate pe care o avem este organizarea alegerilor în străinătate pentru cetăţenii români care se află în tranzit sau care locuiesc ca rezidenţi sau au domiciliul în străinătate. Avem soluţii, le vom pune pe hârtie în perioada următoare (...) şi vom încerca să asigurăm o prezenţă cât mai mare şi o facilitate astfel încât toţi cetăţenii care sunt la secţiile de votare din străinătate pentru alegeri care se desfăşoară pentru statul român să poate să voteze", a declarat Constantin-Florin Mituleţu-Buică, în deschiderea seminarului "Alegeri europarlamentare - participare electorală şi perspective".

Acesta a menţionat că AEP se va implica activ în creşterea prezenţei la vot, iar în acest scop va da dovadă de o mai mare transparenţă şi va organiza acţiuni de informare a cetăţenilor.

În context, preşedintele AEP a amintit că la alegerile europarlamentare din 2014 prezenţa românilor la vot a fost de aproape 33%, în timp ce la scrutinul din 26 mai 2019 s-a apropiat de 50%, aceasta fiind influenţată şi de referendumul consultativ pe tema Justiţiei iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis.

Reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) Iulian Ivan a declarat că numărul secţiilor de votare din străinătate a crescut semnificativ la scrutinul pentru Parlamentul European din luna mai a.c. faţă de cel organizat anterior, de la 190 în 2014 la 441 în acest an, ceea ce a făcut posibil ca numărul celor care şi-au exprimat opţiunile electorale să crească de la 30.000 de alegători la aproape 380.000 de alegători în acest an.

Potrivit acestuia, din cele 441 de secţii de votare, 50 de secţii au fost înfiinţate ca urmare a petiţiilor sau solicitărilor înainte misiunilor diplomatice de către un număr semnificativ de cetăţeni români sau ca urmare a consultărilor iniţiate de misiuni cu reprezentanţii asociaţiilor de români din ţările cu comunităţi mari de români.

Cele mai multe secţii de votare au fost organizate în Italia - 76, Spania - 50, Republica Moldova - 36, Statele Unite - 31, Marea Britanie - 29, Germania - 25, Franţa - 17, Austria - 9 şi Belgia - 8.

"Ceea ce este important, pentru prima dată s-au organizat consultări cu comunităţile de români în vederea identificării soluţiilor optime privind numărul şi distribuirea geografică a secţiilor de votare (...) Trebuie avut în vedere faptul că, neexistând liste electorale permanente, este obligatorie înregistrarea olografă a alegătorilor în listele electorale suplimentare atât pentru alegerile pentru Parlamentul European, cât şi pentru referendum. Prin urmare, procesul de votare necesită un timp mai lung, deoarece alegătorii trebuie să fie înregistraţi separat în cele două liste suplimentare, ceea ce conduce la creşterea timpului de votare. Existenţa a trei buletine de vot (...) a făcut ca timpul petrecut în interiorul cabinei de vot, utilizând acest mecanism destul de greu, să fie undeva între trei şi şapte minute de alegător", a spus Iulian Ivan.

Acesta a mai punctat că procesul de votare în România s-a desfăşurat între orele 7-21, dar în străinătate, având în vedere fusul orar al fiecărei ţări, a durat 33 de ore, acesta începând pe 25 mai a.c în Oakland şi încheindu-se pe 27 mai pe coasta de Vest a Statelor Unite.

"O altă precizare - toate secţiile de votare au avut dotările necesare astfel încât procesele electorale să se desfăşoare în condiţii normale şi să nu existe sincope. Au fost ştiri false, acele fake news care s-au propagat în perioada desfăşurării votării, în sensul că nu există ştampile destule, că s-au terminat buletinele de vot, lucru care a creat foarte multă agitaţie şi animozitate la nivelul persoanelor care aşteptau la rând la secţiile de votare. Într-adevăr, au fost secţii de votare la care la ora 21, când s-au închis, au fost multe persoane care nu au putut să voteze. Sunt în jur de 20 de secţii de votare în Europa (...) Susţin, aşa cum spunea şi preşedintele AEP, că este necesară o modificare legislativă, astfel încât procesul de votare să se desfăşoare nu doar la urnă, prin prezenţa fizică, ci şi prin alte metode alternative, cum ar fi votul anticipat, cum ar fi votul prin corespondenţă, de ce nu chiar şi votul electronic (...) De asemenea, dacă legiuitorul va permite, am putea elimina listele electorale suplimentare din secţiile de votare, având în vedere că folosim o tehnologie informatică care ne-ar putea ajuta. Alegătorul să semneze într-un dispozitiv, ca şi la paşapoarte, astfel încât informaţia să se ducă în sistemul electronic şi să fie imediat văzută (...) Toate acestea ar fi doar pentru a scurta timpii şi a da posibilitatea cât mai multor persoane se poată să voteze în termenul dat şi stabilit de lege", a concluzionat reprezentantul MAE. AGERPRES/(A-autor:Oana Mălina Negrea, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)