Şeful Biroului de legătură al Parlamentului European în România, Mădălina Mihalache, a declarat vineri, referindu-se la rezultatele de la alegerile europarlamentare, că "am trăit cu toţii o adevărată sărbătoare a democraţiei".

Mădălina Mihalache a menţionat că în România rata de participare la vot este "uluitoare" în raport cu anul 2014.

"Cred că am trăit cu toţii o adevărată sărbătoare a democraţiei duminică, 26 mai, când am aflat rezultatele votului europenilor. Am văzut o rată de participare foarte mare.(...) În ce priveşte România, rata de participare este uluitoare, în raport cu 2014 a crescut cu 18 puncte procentuale şi este enorm. Am văzut nişte date care indicau faptul că am avut o rată de participare foarte mare a tinerilor, aproximativ 59% dintre tineri au votat. Iarăşi este enorm. Cred că ne putem mândri cu faptul că am participat la un adevărat exerciţiu democratic pan european, este cea mai mare democraţie transnaţională din lume. Cred că am avut motive să ne bucurăm de această enormă participare, nu numai la nivelul Parlamentului European, dar şi la nivelul nostru, al cetăţenilor care am votat. Ştim cu toţii că în România şi în alte ţări au fost şi factori naţionali, circumstanţe naţionale, care au contribuit la această participare semnificativă, eu cred însă că mesajul pe care l-am înţeles cu toţii în România este faptul că acest vot este în primul rând pro european", a spus Mihalache, la conferinţa "Europa după alegerile pentru Parlamentul European".

La rândul său, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Senat, Gabriela Creţu, a menţionat că nu vede, deocamdată, "un mare triumf al democraţiei într-o prezenţă la vot de 51%".

"Eu nu sunt dintre cei care văd, deocamdată, un mare triumf al democraţiei într-o prezenţă la vot de 51%, pentru că democraţia nu este echivalentă cu prezenţa la vot şi votul. Democraţia este echivalentă şi cu măcar vreo două chestii, votul în cunoştinţă de cauză, votul în funcţie de propriile valori şi interese şi participarea la deciziile care se iau pe parcursul exercitării puterii politice, nu în ziua votului. În ziua votului e o chestie simbolică, frumoasă (...). Noi suntem într-o democraţie reprezentativă şi într-o democraţie reprezentativă puterea se transmite celor pe care îi alegi, ca să o exercite concret pe perioada de timp, nu de capul lor, cu participarea şi sub privirea atentă a celorlalţi, dar e reprezentativă. Parlamentul European e un organ reprezentativ şi noi la acest moment habar n-avem ce reprezintă. De ce? Pentru că a apărut un nou trend - partidele care sunt votate fără să aibă setul de valori care constituie ideologia, prezente, cunoscute de cetăţean.(...) Alegi nişte oameni care împărtăşesc acelaşi set de valori cu tine ca să ai o minimă credinţă că atunci când apare situaţia absolut nouă (...) va reacţiona cam cum ai reacţiona tu, va gândi cam în acelaşi fel, urmărind aceleaşi valori şi drept urmare va lua o decizie pe care să o poţi împărtăşi şi să o poţi susţine", a spus Creţu.

Ea a adăugat că de o bună bucată de vreme se observă că "au murit ideologiile", că nu se mai votează ideologic, ci "în funcţie de calităţile personale ale indivizilor".

Prorectorul SNSPA, Victor Negrescu, a afirmat că "trebuie să fim mai atenţi la cum evaluăm aceste alegeri".

"Mă uit la aceste alegeri şi spunem - forţele pro europene au câştigat. Care este primul partid în Parlamentul European? Partidul Brexit e pe primul loc. Păi forţele pro europene au câştigat? În primele nouă partide europene la aceste alegeri individuale, şapte sunt antisistem. Şapte din nouă.(...) În contextul acesta, ar trebui să fim un pic mai atenţi la cum evaluăm aceste alegeri. Avem şansa să excludem şi să ţinem izolaţi în continuare partidele extremiste, că popularii europeni, cu socialiştii europeni şi cu ALDE pot izola din nou aceste partide de la funcţii în Parlamentul European. Acesta a fost scopul timp de cinci ani, se va întâmpla din nou, deci aici este o victorie. Eu mă întreb, aceste trei forţe politice, dincolo de a izola extrema dreaptă, ceea ce fac foarte bine, vor fi în stare să facă şi mai mult pentru Europa în perioada următoare? Pentru că eu primul pas pe care l-am văzut este să nu avem ca şi preşedinte al Comisiei Europene candidatul principalei formaţiuni politice alese în PE. Aveam această procedură, propunerea principalului partid din PE trebuie să fie preşedintele Comisiei Europene, e o procedură care s-a considerat mai democratică decât altele, azi vedem primele discuţii, să dispară această procedură, nu contează votul dat, contează ce vor decide şefii de state şi de guverne", a menţionat Negrescu.

El a arătat că la aceste alegeri s-a văzut un plus de radicalism în majoritatea statelor europene, care riscă să aibă consecinţe şi asupra climatului politic, naţional, local.

Conferinţa cu tema "Europa după alegerile pentru Parlamentul European", a avut fost organizată în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Unitatea pentru Pregătirea Preşedinţiei şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi este înscrisă în calendarul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. AGERPRES/(A - autor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)