Politologul Andrei Ţăranu, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA, susţine că valul populist din acest moment din Europa a apărut ca urmare a supraexpunerii partidelor "mainstream", care au făcut promisiuni tuturor categoriilor sociale, dar pe care nu le-au putut onora, "pentru că nici nu aveau cum".

"Populismul este un subiect atât de actual şi, în egală măsură, atât de vechi, încât este interesant cum se structurează la nivelul imaginarului conceptele populismului. Ieri au fost alegeri în câteva ţări încă membre ale UE: Marea Britanie, Olanda şi se pare că Brexit Party condus de Nigel Farage, cel care a construit UKIP (United Kingdom Independence Party), va avea scorul cel mai important dintre toate partidele din Marea Britanie, dând un semnal incredibil, pentru că pe lângă UKIP, Brexit Party etc., practic, partidele de acest gen tind să domine aproape în totalitate piaţa politică din Europa", a spus Andrei Ţăranu, vineri, la Conferinţa internaţională "Communication. Information. Learning", unde a susţinut prelegerea "Imaginarul politic al populismului".

El a făcut referire la Italia, unde sunt două partide ultrapopuliste, unul de extremă dreaptă - Lega Nord, celălalt - Movimento 5 Stelle (Mişcarea de 5 Stele), care sunt la putere, la partidele considerate iliberale, dar care la origine au fost populiste, în Ungaria, în Polonia, precum şi la "un puternic curent în Austria".

"Deci valul populist în Europa este o realitate, ceea ce ne dă clar senzaţia că lucrurile se schimbă în mod fundamental la nivelul percepţiei politice a cetăţenilor, care nu mai sunt fericiţi cu modelul contemporan şi în mod foarte interesant, lucru pe care îl vedem şi îl testăm şi noi în România, partidele politice simt acest lucru şi din nişte partide mainstream, adică din nişte partide clasice şi tradiţionale, se transformă în nişte partide populiste", a subliniat politologul.

Andrei Ţăranu a explicat că definiţia lui Cas Mudde, potrivit căruia populismul este o ideologie subţire, care contrapune poporul pur unei elite corupte, nu că nu ar fi corectă, însă este deja depăşită, pentru că populismul tinde să se schimbe în mod esenţial ca ideologie şi doctrină politică, întrucât intră în contact cu realităţi multiple, economice, politice, sociale, emoţionale, care schimbă în mod esenţial percepţia cetăţenilor asupra dorinţelor şi puterii pe care le mai au partidele politice.

"Populismul contemporan se naşte din supraexpunerea partidelor mainstream (n.red.: partidele care au la bază doctrinele politice), care începând cu ani '80-'90 au avut prostul obicei de a promite aproape tuturor. Partidul, în sensul clasic, era "de clasă", adică se adresau unui grup social căruia îi făcea anumite promisiuni. Or, la un moment dat, partidele mainstream nu au mai discutat doar despre clasa lor şi asta datorită apariţiei clasei de mijloc, adică dispariţia sensului marxist al luptei de clasă, şi atunci clasa de mijloc a înglobat tot, şi bogaţi, şi săraci, şi deştepţi, şi proşti, şi frumoşi şi urâţi, iar partidele s-au grăbit să le promită tuturor acestor categorii, ceea ce a determinat dispariţia diferenţelor dintre partide. Or, într-o astfel de situaţie partidele politice au intrat într-o eră în care nu au mai putut să ofere ceea ce au promis, pentru că nici nu aveau cum. Ele ofereau fericire la toată lumea şi nu poţi să dai fericire tuturor, pentru că politica este un joc cu sumă nulă, adică cineva trebuie să piardă ca cineva să câştige. Or, când toată lume urmează să câştige, evident că toată lumea urmează să piardă", a afirmat Ţăranu.

Această chestiune, a adăugat el, a generat o schimbare profundă în conştiinţa publică, ceea ce se vede atât de bine şi în România, adică un dezinteres aproape esenţial pentru politică, care este schimbat printr-un reflux politic permanent: "Veniţi la vot, că dacă nu veniţi la vot, nu veţi schimba viitorul, ceea ce înseamnă că eşti chemat să votezi fără să ştii ce sau de ce votezi. Doar să te duci la vot. Nu îţi oferă niciun mesaj prin care să îţi transmită că îţi dă ceva sau îţi ia ceva sau că cineva va face ceva pentru tine sau împotriva ta. (...) Populismul s-a construit şi pe ideea găsirii vinovaţilor. Or, când vinovaţii ar trebui să se arate pe ei înşişi, atunci caută, evident, să găsească pe cineva din afară".

În cadrul Conferinţei internaţionale "Communication. Information. Learning" au fost abordate teme de actualitate din domeniile comunicare, jurnalism, ştiinţe ale educaţiei, ştiinţe umaniste.

Prof. univ. dr. Nicolae Panea, prorector al Universităţii din Craiova, a afirmat că această conferinţă, în cadrul căreia sunt analizate tendinţele societăţii şi ale subsistemelor acesteia, este foarte utilă într-un moment în care lumea are nevoie de o busolă "doldora de idei şi de cunoştinţe".

"Îi felicit pe toţi cei care s-au ocupat în mod direct de organizarea acestei conferinţe, care este la a cea de-a VI-a ediţie, pentru că acest grup reprezintă un pol de intelectualitate foarte importantă într-o universitate, capabil să impună direcţii de cercetare, direcţii civice, să-şi asume responsabilităţi pe care poeţii, fizicienii s-ar putea să nu şi le asume niciodată. O analiză a societăţii, a tendinţelor acesteia este extrem de utilă, intimităţile politicului, intimităţile socialului, mecanismele de realizare a unei societăţi sunt lucruri foarte interesante atât pentru profesorii mai tineri, cât şi pentru studenţi, extrem de utile, pentru a şti unde trăim într-un moment în care avem nevoie de busolă mai mult decât orice, iar această busolă trebuie să fie doldora de idei şi doldora de cunoştinţe, nu neapărat doldora de magnet. Eu cred că Universitatea din Craiova printr-o astfel de conferinţă îşi asumă o misiune, o responsabilitate şi în acelaşi timp conştientizează rolul său într-un cadru civic, în cadrul unui oraş atât de importat cum este Craiova", a spus prorectorul Nicolae Panea.

Conferinţa internaţională "Communication. Information. Learning" a fost organizată de Universitatea din Craiova prin Departamentul de comunicare, jurnalism, ştiinţe ale educaţiei (Facultatea de Litere) şi Centrul de Cercetare Comunicare, Media, Opinie Publică. AGERPRES/(A autor: Maria Mitrică, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)