Europarlamentarul Mircea Diaconu propune realizarea, în anul Centenarului, a proiectului "Reţea naţională de repere ale civilizaţiei spaţiului românesc", care presupune constituirea unei reţele de centre culturale şi de cercetare, care să studieze, să expună, să dezbată şi să promoveze reperele civilizaţiei din spaţiul românesc, inclusiv din afara teritoriului statului.

"După părerea mea, oricine a vieţuit vreodată pe aceste meleaguri este strămoşul nostru şi a adăugat ceva la ceea ce am putea numi astăzi civilizaţia spaţiului românesc. Este foarte clar că emanciparea politico-socială a României a folosit tot un concept cultural identitar, bazat pe istorie, pe memorie colectivă, singura care poate crea identitate naţională, concept sintetizat de Şcoala Ardeleană în secolul al XVIII-lea în ceea ce numim şi azi latinitatea noastră. Părerile despre originile şi identitatea noastră glisează între dispreţ de sine şi mândrie exagerată, lăsând un spaţiu mult prea mare populismelor, care, astăzi, coagulează energii toxice în toată Europa", a declarat, într-un comunicat remis miercuri, AGERPRES, europarlamentarul Mircea Diaconu.

În opinia acestuia, "un astfel de concept trebuie să decurgă din studii ştiinţifice şi argumente istorice şi să pătrundă în conştiinţa publică prin toate mijloacele, să dea identitate şi conştiinţă de sine naţiunii noastre".

Obiectivul general al proiectului "Reţea naţională de repere ale civilizaţiei spaţiului românesc" îl reprezintă constituirea unei reţele naţionale de centre culturale şi de cercetare, care să studieze, să expună, să dezbată şi să promoveze reperele civilizaţiei din spaţiul românesc, chiar şi în afara teritoriului statului român actual, adică oriunde se poate vorbi despre civilizaţie românească.

Conform lui Diaconu, finalitatea proiectului trebuie să însemne o "renaştere culturală", rezultată în urma unui discurs istoric şi identitar obiectiv, documentat, lipsit de complexe sau constrângeri politice, un veritabil motor de dezvoltare a României. Pentru a avea impactul scontat, fiecare centru cultural din reţea ar trebui amplasat într-un sit cultural cu semnificaţie naţională şi relevant pentru spaţiul geografic de care aparţine, ca de exemplu Cazinoul din Constanţa - Centru cultural pentru Dobrogea şi Marea Neagră.

Demersul propus de europarlamentar presupune "o colaborare permanentă cu mediul academic românesc şi internaţional, concretizat printr-un parteneriat cu Academia Română şi completat cu colaborări punctuale cu diferite centre universitare şi de cercetare".

"Implicarea mediului academic este crucială pentru reuşita proiectului, pentru că doar astfel pot fi garantate calitatea demersului ştiinţific şi includerea noilor informaţii rezultate din descoperiri arheologice şi din experimente folosind noile tehnologii", a afirmat Mircea Diaconu.

Potrivit acestuia, "atragerea şi participarea publicului este un alt pilon fundamental al acestui proiect", deoarece "fără o relaţie activă cu cetăţenii nu se poate vorbi despre o schimbare majoră".

"Întreaga organizare a centrului cultural şi strategia de comunicare elaborată trebuie să incite un flux de vizitatori cât mai mare, să îi implice în mod direct în demersul cultural şi să îi coopteze la marile dezbateri şi descoperiri ştiinţifice prezentate. Centrul cultural nu trebuie să se poziţioneze ca un reper fixat în timp, ci ca un spaţiu viu de cunoaştere şi de participare", a subliniat Diaconu.

Deşi, în faza iniţială, ar fi nevoie de o investiţie considerabilă în amenajarea reţelei culturale, cu posibilitatea de finanţare din fondurile structurale sau din alte surse, "în foarte scurt timp aceasta trebuie să devină sustenabilă prin propria activitate şi prin servicii conexe, a menţionat europarlamentarul.

El a precizat, totodată, că, pe termen mediu spre lung, aceste centre culturale pot deveni motoare de dezvoltare regională, pot atrage noi finanţări europene şi internaţionale şi pot impulsiona dezvoltarea domeniilor conexe, respectiv programe educative, de formare profesională, turism cultural, aplicaţii IT.

"Reţeaua culturală naţională trebuie să se afilieze la alte reţele culturale europene sau internaţionale, cu care să dezvolte programe comune de activităţi şi să atragă finanţări din alte surse decât cele disponibile pentru proiectele cu acoperire naţională. La nivel simbolic, demararea unui astfel de proiect cultural naţional în Anul Centenarului Statului Român ar marca o nouă etapă în consolidarea spiritului naţional şi identitar, de care avem atâta nevoie", a afirmat Diaconu.

Potrivit comunicatului, cei interesaţi de un asemenea demers sunt aşteptaţi pe data de 9 iunie, la ora 17:00, pe faleza din faţa Cazinoului din Constanţa, în vederea lansării proiectului. AGERPRES/(AS - autor: Paula Neamţu, editor: Diana Dumitru, editor online: Anda Badea)