Ambasadorul Turciei în România, Osman Koray Ertaş, s-a declarat mândru de relaţiile româno-turce, însă a adăugat că, din păcate, nu toate ţările sunt la fel, deoarece unele popoare transmit "sentimentul de ură şi duşmănie istorică".

"Referindu-mă la relaţiile dintre România şi Turcia, deşi a fost o istorie învolburată, cu toate acestea, desfăşurăm activităţi foarte frumoase împreună. (...) Sunt mândru de relaţiile dintre România şi Turcia din toate punctele de vedere, din păcate, nu toate ţările sunt la fel. Alte popoare transmit sentimentul de ură şi duşmănie istorică, dar noi nu suntem aşa. Au ales această cale - şi chiar prin intermediul politicii - să facă cunoscute aceste aspecte complicate", a spus ambasadorul turc, la conferinţa "Imperiul Otoman şi Primul Război Mondial", la care a participat Timsal Karabekir, fiica generalului Kazîm Karabekir, prezentat drept unul dintre cei mai mari eroi care au luptat în războiul de eliberare naţională.

Diplomatul turc a făcut referire la un comunicat al Ambasadei Armeniei la Bucureşti în care se invoca genocidul armean din 1915.

"Acest mesaj încerca să transmită ura din trecut generaţiilor de acum. (...) Noi nu acceptăm acuzele care ne sunt aduse, noi suntem urmaşii Imperiului Otoman, ne mândrim cu istoria pe care o avem, important este să transmitem, să povestim istoria generaţiilor care urmează în forma ei reală. Generaţiile următoare vor evalua impresia lor şi încercăm, într-un cadru de prietenie, să nu avem o politică bazată pe ură şi duşmănie", a afirmat Osman Koray Ertaş.

El a arătat că Turcia a propus deschiderea arhivelor naţionale pentru analizarea acestei chestiuni.

"Din păcate, Armenia nu manifestă ca şi noi aceeaşi poziţie deschisă. (...) Am încercat să găsim o soluţie şi am spus să se deschidă arhivele naţionale, să găsim o soluţie comună pentru a ieşi la iveală adevărul istoric. Aceste propuneri le-am făcut noi, dar această propunere încă nu a fost acceptată de partea armeană, care în continuare susţine ideea genocidului", a adăugat el.

Osman Koray Ertaş a amintit că CEDO a decis înregistrarea acestui subiect ca fiind unul legitim.

"În momentul în care vorbim despre istorie, nu trebuie să privim în alb şi negru, ci trebuie să acceptăm că există şi linii mai gri şi când privim evenimentele este foarte important cum evaluăm aspectele din perioada respectivă. Trebuie să îi învăţăm şi pe copiii noştri realităţile istorice, greutăţile prin care am trecut. (...) Mesajul pe care îl transmitem tinerilor este acela că suferinţele din trecut nu trebuie să ne ţină prizonieri", a afirmat oficialul turc.

La rândul său, Timsal Karabekir a susţinut că nu a fost descoperită nicio groapă comună în care să fi fost îngropaţi armeni.

"În ciuda faptului că s-au făcut o mulţime de cercetări (...), nu a fost descoperită nici măcar o groapă comună în care să fi fost îngropaţi armeni, în ciuda faptului că s-a tot repetat acest lucru. (...) În urma cercetărilor efectuate, s-a identificat existenţa unor cimitire în care îşi găsesc odihna veşnică turcii, nu s-au identificat cimitire în care să fie îngropaţi armenii, ceea ce înseamnă foarte clar că turcii nu au aplicat tratamente rele armenilor. (...) Dacă ar fi deschise arhivele otomane, citind rând cu rând, am putea observa că fiecărui bolnav i-a fost acordată asistenţă şi aşa-zisul genocid pe care îl susţin nu este adevărat", a declarat ea.

Timsal Karabekir a prezentat fotografii, obiecte personale ale familiei şi faptele tatălui său în Războiul de independenţă a Turciei.

Ambasada Armeniei la Bucureşti a afirmat marţi, într-un comunicat, că în urmă cu peste o sută de ani, guvernul Junilor Turci din Turcia otomană a planificat, a organizat şi a comis "masacre genocidare şi deportări" ale armenilor. Potrivit misiunii diplomatice, în primii ani de după Primul Război Mondial, un milion şi jumătate de armeni au fost ucişi iar un milion au trebuit să părăsească teritoriul turc.

"La 24 aprilie 1915, un mare grup de intelectuali armeni au fost deportaţi din Constantinopol (actualmente Istanbul, Turcia) şi omorâţi cu brutalitate după aceea. Acesta este motivul pentru care 24 aprilie a devenit zi de comemorare şi de aducere aminte pentru toţi armenii. (...) Astăzi, după 103 ani, recunoaşterea genocidului armean nu este încă universală, iar reconcilierea este încă inaccesibilă datorită poziţiei de negare a statului turc", se arată în comunicatul Ambasadei Republicii Armenia în România. AGERPRES/(A-autor: Florentina Peia, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)