Fostul premier Petre Roman consideră 'revoltătoare' şi 'extrem de surprinzătoare' cererea procurorului general Augustin Lazăr de efectuare a urmăririi penale în cazul său în dosarul Revoluţiei, susţinând că în perioada invocată nu avea nicio calitate astfel încât să poată influenţa acţiuni militare.

"Este în primul rând sentimentul de revoltă şi de totală surprindere, pentru că nu am absolut nimic de-a face cu această chestiune. Dacă în zilele acelea au fost acţiuni militare, ce calitate aveam eu ca să pot influenţa asemenea acţiuni militare? Absolut niciuna! Eram nimeni în perioada respectivă. Nu aveam niciun fel de funcţie, de nicio natură, abia în 27 decembrie am ajuns prim-ministru al României. Acesta este primul punct. În al doilea rând, au fost acţiuni militare şi am fost, spre exemplu, în seara de 21 decembrie unul dintre cei care au supravieţuit unor acţiuni militare de represiune. 39 de camarazi în zona Pieţei Universităţii au fost ucişi, au fost şi la Timişoara. Toate aceste operaţiuni militare în care eu puteam să-mi pierd viaţa cum pot fi într-un fel sau altul corelate cu ceea ce se spune în această cerere de urmărire penală? De aceea spun că este cu totul şi cu totul revoltător şi chiar absurd, dacă nu cumva este vorba de o vastă manipulare, pentru că eu nu aveam în niciun fel nicio calitate ca să intervin în vreun fel în ceea ce au fost ordinele militare, cele care au condus la nenorocirea, tragedia celor morţi, în special celor dinainte de 22 decembrie şi după 22 decembrie 1989. Nu văd niciun fel de referire la cercetarea penală privindu-i pe aceia care, din interiorul unităţilor militare, au dat ordinele respective, care au dus la acţiunile militare. Eu personal nu aveam niciun fel de calitate. Cine să asculte, dacă ar fi fost să fie, de cine? De unul dintre cei care au participat la Revoluţie? Insist şi spun că este o cerere pe care o resping categoric şi pe care o consider extrem de surprinzătoare, ca să nu zic foarte dubioasă din punctul de vedere al motivaţiilor sale", a declarat Petre Roman, pentru AGERPRES.

El a subliniat că nu avea nicio calitate pentru a da ordine la momentul respectiv. "Ştiţi câţi eram membri în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, care s-a constituit?! (...) Eram vreo 37 şi oricum Consiliul Frontului Salvării Naţionale nu avea niciun fel de calitate în acel moment să dea ordine. Ordinele erau în instituţiile care erau - Ministerul Apărării în primul rând sau Ministerul de Interne sau mai ştiu eu ce alte instituţii. Ce legătură aveam eu cu aceste instituţii? Niciuna. Ce capacitate aveam eu de a le influenţa? Absolut niciuna", a precizat el.

Petre Roman a amintit că a fost de două ori la Parchetul Militar şi a depus mărturie.

"Îndelung am stat ore în şir acolo şi am povestit ce s-a întâmplat. Credeam că lucrurile sunt perfect lămurite din punctul de vedere al participării mele şi acum văd această cerere pe care o consider în cel mai bun caz cu totul surprinzătoare, dar în orice caz neconformă, nepotrivită cu ceea ce am trăit eu sau cu atât mai puţin ceea ce am făcut eu în acele zile, vorbesc de perioada 21 decembrie până la 26 decembrie 1989", a afirmat fostul premier.

Fostul prim-ministru nu a dorit să comenteze faptul că cererea procurorului general îi vizează şi pe Ion Iliescu şi pe Gelu Voican Voiculescu.

"Nu mă exprim asupra lor, dumnealor să se pronunţe în această chestiune, fiindcă în momentul în care intervine o chestiune în justiţie fiecare..., aici nu mai vorbim despre istorie. Dacă vreţi să ştiţi ce cred despre ce s-a întâmplat atunci aveţi la dispoziţie, am publicat de curând, un volum care se numeşte 'Despre pasiune în vreme de libertate' în care povestesc ceea ce am trăit în acea perioadă", a spus Petre Roman.

Procurorul general Augustin Lazăr a transmis preşedintelui Klaus Iohannis cererea de efectuare a urmăririi penale, în dosarul Revoluţiei, în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, a informat luni PÎCCJ.

"Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adresat preşedintelui României o solicitare de exercitare a prerogativelor constituţionale şi legale privind cererea de urmărire penală în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. (1) lit. a, g, i şi k Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, faţă de: Iliescu Ion, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22 - 27 decembrie 1989; Roman Petre, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22 - 31 decembrie 1989; Gelu Voican Voiculescu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice-prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22 - 31 decembrie 1989", se arată în comunicatul Parchetului General.

Pe 18 decembrie 2017, Parchetul Militar anunţa că, în urma administrării de probe în dosarul "Revoluţiei", concluzia anchetatorilor este că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere.

Procurorul militar Marian Lazăr declara, într-o conferinţă de presă, că a existat o diversiune militară începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, aceasta fiind principala cauză a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri.

În plus, procurorii au identificat, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu), care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din Piaţa Palatului şi declanşarea protestelor în Bucureşti.

Totodată, procurorii susţineau că au existat diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu, dar şi ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului prezidenţial.

"Este cert faptul că diversiunea a existat, s-a manifestat complex pe mai multe planuri, fiind cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite. Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecinţe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii şi mijloacelor militare de comunicaţii, astfel fiind instaurată la nivel naţional binecunoscuta psihoză teroristă. De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecinţe deosebit de grave. În legătură cu aceeaşi diversiune au fost obţinute date care demonstrează că în anul 1987 forţele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura ţevii, şi imitatoare privind desantul de paraşutare. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice. Totodată, a fost clarificată succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu", mai declara atunci procurorul Marian Lazăr.

În plus, până la execuţia celor doi, la data de 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora.

Anchetatorii precizau că au fost clarificate circumstanţele şi împrejurările privind pregătirea judecării în regim de urgenţă a fostului preşedinte şi a soţiei acestuia, judecarea propriu-zisă, motivaţiile reale care au stat la baza acestei acţiuni şi, mai apoi, executarea soţilor Ceauşescu. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)