Preşedinta Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, deputata UDMR Biro Rozalia, a declarat joi că trebuie permanentizat dialogul cu Ucraina pentru a modifica articolul din legea educaţiei care restrânge dreptul minorităţilor naţionale de a învăţa în limba maternă.

"Poziţia noastră şi a mea, ca preşedinte al comisiei, este că trebuie permanentizat dialogul prin care noi, ca şi stat, utilizăm toate mijloacele legale posibile pentru a determina Ucraina la modificarea articolului 7. În aşa fel încât să se revină la forma iniţială, aşa cum menţionează şi legea privind bazele politicii de stat lingvistice, unde se garantează dreptul la educaţie în limba maternă - cu obligaţia de a învăţa şi limba de stat, evident - la toate nivelurile: nivel preşcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal şi universitar. Aşa a fost şi la acest lucru dorim să se revină", a declarat, în conferinţă de presă, Biro Rozalia.

Deputata a precizat că a avut recent o întâlnire cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, în cadrul căreia i s-a confirmat faptul că în Parlamentul Ucrainei se discută un set de proiecte de legi care se referă la consolidarea identităţii naţionale ucrainene: un proiect de lege pentru utilizarea limbii de stat, un altul pentru modificarea organizării Bisericilor şi cultelor şi un proiect pentru modificarea legii cetăţeniei.

"Toate acestea, în opinia mea, vor limita şi mai mult drepturile minorităţilor naţionale, garantarea păstrării identităţii, dreptul de a învăţa în limba maternă etc. Nu este suficientă încheierea unui protocol de colaborare în domeniul învăţământului dacă nu schimbăm legea", a subliniat Biro.

Deputata a explicat că este vorba despre un protocol al comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene pentru protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, iniţiat recent, la Kiev, pentru colaborare bilaterală în domeniul educaţiei. Protocolul se află în prezent în faza de negociere şi se referă, în principal, la perfecţionarea profesorilor care predau limba ucraineană în România şi cei care predau limba română în Ucraina. Acest protocol, în opinia deputatei, "nu va schimba nimic pentru ieşirea din impas".

Pe 5 septembrie 2017 s-a adoptat Legea educaţiei în Ucraina, pe 25 septembrie, preşedintele Poroşenko a promulgat-o, iar pe 28 septembrie a intrat în vigoare. Pe 20 septembrie, comisia de politică externă din Camera Deputaţilor a iniţiat o declaraţie a Parlamentului României prin care se solicita parlamentarilor din Rada Supremă să revină asupra articolului 7 care limitează drepturile minorităţilor naţionale de a învăţa în limba maternă, fără efect însă. Comisia de la Veneţia a stabilit că este o restricţionare a drepturilor minorităţilor naţionale şi că articolul trebuie modificat. Răspunsul Ucrainei, ca proiect de lege în parlament, prevede decalarea termenului de punere în aplicare a legii, din anul 2020 în 2023.

"Iarăşi nu s-a rezolvat nimic. Decât o amânare. Noua lege a educaţiei este în contradicţie cu legea privind bazele politicii de stat lingvistice, din 2012, este neconstituţională (în trei articole) şi nu respectă tratatele internaţionale", a precizat Biro.

Articolul 7 al legii educaţiei prevede, în prezent, că elevii din clasele I-IV, aparţinând minorităţilor, pe lângă studierea disciplinelor în limba maternă, limba de stat o vor studia ca limbă străină. Din clasa a V-a până în a IX-a, toate obiectele de studiu care au legătură cu Ucraina, istorie, geografie, cultură etc., se vor preda exclusiv în limba de stat, iar pentru restul materiilor se va introduce progresiv predarea în limba statului. Iar concomitent, se are în vederea predarea unor materii în limba maternă, dacă este o limbă a UE, şi se introduce aşa-zisul învăţământ bilingv, însemnând că ştiinţele reale vor fi predate în limba de stat, cu învăţarea în paralel a terminologiei în limba maternă.

Potrivit datelor prezentate de Biro Rozalia, în regiunea Cernăuţi sunt 20 de şcoli cu predare în limba română, iar numărul total de elevi înscrişi în anul şcolar 2016-2017 la predare în limba română a fost de 3.861. Potrivit recensământului din 2001, a precizat Biro, în regiunea Cernăuţi sunt 181.780 de români, în regiunea Transcarpatica, 32.000, regiunea Odessa, 124.000 şi 3.000 în regiunea Kiev. AGERPRES/(A-autor Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)