Trimisul special al AGERPRES, Florentina Peia, transmite: Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat, la Consiliul European, în favoarea comerţului liber şi a subliniat că măsurile protecţioniste nu ajută dezvoltării globale, în contextul discuţiilor din cadrul reuniunii, privind intenţia administraţiei americane de a impune unilateral tarife la importul de oţel şi aluminiu.

"În ceea ce priveşte măsurile anunţate de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, liderii europeni au exprimat regretul faţă de intenţia administraţiei americane de a impune unilateral tarife la importul de oţel şi aluminiu. Pe de altă parte, au luat notă de decizia preşedintelui Trump de exceptare temporară, până la 1 mai, a Uniunii Europene de la aplicarea acestor măsuri. Preşedintele României s-a pronunţat în favoarea comerţului liber şi a subliniat că măsurile protecţioniste nu ajută dezvoltării globale", informează Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat transmis vineri AGERPRES.

Şeful statului a arătat că SUA rămân un aliat important al Uniunii Europene şi a exprimat, alături de ceilalţi lideri europeni, convingerea că, urmare a dialogului care va fi derulat pe această temă între Comisia Europeană şi administraţia americană, UE va fi exceptată permanent de la aceste măsuri.

Potrivit sursei citate, liderii europeni au reiterat susţinerea fermă pentru sistemul multilateral de comerţ, bazat pe reguli, ca motor de creştere economică şi creare de noi locuri de muncă şi au încurajat accelerarea negocierilor comerciale cu parteneri terţi, în special cu Mexic şi MERCOSUR, în vederea convenirii unor acorduri ambiţioase şi echilibrate, bazate pe beneficii reciproce şi care să reflecte de o manieră clară interesele statelor membre UE.

În ceea ce priveşte impozitarea economiei digitale, liderii europeni au subliniat necesitatea de a continua discuţiile pe acest subiect pentru identificarea unor soluţii echitabile şi eficiente şi au decis reluarea subiectului la Consiliul European din iunie.

Administraţia Prezidenţială informează că preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, cu referire la dimensiunea socială a Uniunii Europene, sprijinul ţării noastre pentru crearea unui Pilon European al Drepturilor Sociale veritabil, în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni, subliniind, totodată, că, din această perspectivă, implementarea principiilor şi drepturilor statuate prin Proclamaţia inter-instituţională, andosată la nivel european, necesită o abordare inclusivă şi sustenabilă.

În contextul recentei publicări de către Comisia Europeană a Pachetului Echitate Socială, liderii europeni au invitat Consiliul să examineze, în perioada următoare, propunerile avansate de CE, inclusiv cele referitoare la crearea unei Autorităţi europene pentru muncă.

"Preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României pentru avansarea procesului de implementare a strategiilor agreate la nivel european în raport cu Piaţa Unică, inclusiv în ceea ce priveşte domeniul digital, cel al pieţelor de capital şi al energiei", se menţionează în comunicat.

În ceea ce priveşte Piaţa Unică Digitală, discuţiile liderilor europeni au evidenţiat, conform sursei citate, necesitatea ca reţelele sociale şi platformele digitale să garanteze protejarea deplină a vieţii private a cetăţenilor şi a datelor personale ale acestora. Acest subiect, precum şi adoptarea propunerilor legislative din domeniul digital, dar şi promovarea cercetării şi inovării, prin intermediul inteligenţei artificiale, inovării disruptive şi dezvoltării competenţelor digitale vor fi discutate de liderii europeni în perioada imediat următoare.

Iohannis a arătat şi că toate demersurile întreprinse trebuie să vizeze crearea unei convergenţe economice solide şi a unei coeziuni sociale mai profunde la nivelul întregii Uniuni. El a evidenţiat şi importanţa eliminării oricăror bariere pe Piaţa Unică.

La Consiliul European o atenţie deosebită a fost acordată, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, aspectelor privind politica industrială a UE, context în care şeful statului român a subliniat necesitatea impulsionării demersurilor de consolidare a bazei industriale europene.

Având în vedere discuţiile privind relaţiile externe ale Uniunii, a fost evidenţiată importanţa menţinerii dialogului UE - Turcia, de natură să contribuie la crearea condiţiilor necesare pentru obţinerea unor evoluţii pozitive în relaţia cu acest stat, cu respectarea tuturor criteriilor cadrului de cooperare Uniunea Europeană - Turcia.

Consiliul European a salutat, prin concluziile sale, organizarea Summitului UE - Balcanii de Vest la Sofia, pe 17 mai, în cadrul căruia se aşteaptă reafirmarea perspectivei europene a regiunii, lansarea unor iniţiative concrete care să îmbunătăţească conectivitatea, dar şi abordarea unor modalităţi de cooperare în gestionarea unor provocări comune precum securitatea şi migraţia, arată comunicatul citat.

Un alt subiect discutat a fost atacul cu agent neurotoxic din Marea Britanie, context în care toţi liderii europeni au condamnat recentul atac din Salisbury şi au exprimat solidaritatea cu Marea Britanie în faţa acestei provocări. Consiliul European a subliniat că utilizarea de arme chimice, inclusiv utilizarea oricărei substanţe chimice toxice ca armă în orice circumstanţă este complet inacceptabilă şi trebuie să fie condamnată sistematic şi riguros, iar statele membre se vor coordona cu privire la acţiunile care ar trebui luate, în funcţie de răspunsurile furnizate de autorităţile ruse.

Discuţiile au reliefat că, în actualul context, Uniunea trebuie să îşi consolideze rezilienţa la riscurile de factură chimică, biologică, radiologică şi nucleară, inclusiv prin intermediul unei cooperări mai strânse între UE şi statele membre ale acesteia, precum şi cu NATO. Uniunea Europeană şi statele sale membre trebuie, de asemenea, să continue să îşi consolideze capacităţile de a răspunde ameninţărilor hibride, inclusiv în domeniul cibernetic, în cel al comunicării strategice şi în cel al contrainformaţiilor, subliniază comunicatul Preşedinţiei.

În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 a fost evaluat rezultatul negocierilor cu Marea Britanie privind Brexit, în legătură cu perioada de tranziţie, precum şi reflectarea deplină în textul juridic al acordului de retragere a Marii Britanii din UE a unor aspecte importante agreate în prima fază a negocierilor (drepturile cetăţenilor, aspectele financiare, graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord).

Liderii europeni au agreat că au fost îndeplinite toate obiectivele importante din mandatul negociatorului şef privind perioada de tranziţie, precizează Administraţia Prezidenţială. Printre acestea, din perspectiva României, un obiectiv prioritar l-a reprezentat asigurarea aceloraşi drepturi, conform acordului de retragere, pentru cetăţenii UE care vor sosi în Marea Britanie între martie 2019 şi decembrie 2020.

"Preşedintele României a subliniat importanţa ca aspectele ce ţin de cadrul relaţiilor viitoare să fie abordate de o manieră coerentă la nivelul UE, reliefând, o dată în plus, rolul unităţii la nivelul UE 27 în atingerea obiectivelor comune. Cu privire la domeniul mobilităţii, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut ferm importanţa unui regim de vize viitor între UE şi Regatul Unit, care să fie pe deplin reciproc şi nediscriminatoriu, respectiv aplicarea aceloraşi reguli în raport cu toate statele membre ale UE. De asemenea, preşedintele României a exprimat dorinţa ţării noastre de a fi abordate în negocierile privind domeniul mobilităţii cât mai multe dintre ariile de interes pentru cetăţenii UE, permiţând, astfel, un nivel ridicat al contactelor interumane şi al activităţii economice", se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)