România şi Francofonia reprezintă o poveste care va continua, aderarea ţării noastre la Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF) fiind cea care a permis confirmarea statutului de lider regional, a declarat, miercuri, dr. Rennie Yotova, director al Biroului Regional al OIF pentru Europa centrală şi orientală (BRECO), cu prilejul conferinţei "Modelul cultural francofon al României centenare", dedicată marcării a 25 de ani de Francofonie instituţională în România.

"Cea de-a doua conferinţă ministerială a Francofoniei în 1998 a fost cea care a permis Romaniei să-şi confirme statutul de lider în regiune iar apoi, în 2006, al XI-lea Summit al Francofoniei a avut loc tot la Bucureşti. România nu încetează prin gesturile şi vorbele sale să-şi dovedească ataşamentul faţă de limba franceză şi faţă de Francofonie. (...) Înainte de Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, trebuie să reamintim legăturile strânse care unesc spaţiul francofon de Europa, în special în Europa centrală şi orientală. Trei ţări fondatoare ale UE fac parte din familia Francofoniei, în timp ce limba franceză rămâne una dintre cele trei limbi de lucru ale instituţiilor europene", a arătat oficialul OIF.

Potrivit acesteia, după exemplul României şi Bulgariei, ţările francofone consideră franceza o modalitate optimă de a-şi exprima adeziunea la valorile Francofoniei, la valorile drepturilor omului şi ale solidarităţii pe care se fondează construcţia UE - principii cheie ale Francofoniei înseşi, care luptă împotriva urii şi discriminării sub toate formele sale.

"În ţara lui Eugen Ionescu este esenţial să remarc faptul că nu trebuie niciodată să ne obişnuim "cu trupele de rinoceri care străbat străzile oricând". Ataşamentul României faţă de Francofonie se manifestă şi în prosperitatea sa - vorbesc aici de foarte multe întreprinderi străine sau multinaţionale care recrutează zi de zi persoane care cunosc limba franceză. Acolo unde cunoaşterea limbii engleze este foarte bună pentru candidaţi, stăpânirea limbii franceze face diferenţa. (...) România şi Francofonia reprezintă o poveste care va continua", a spus Rennie Yotova.

Ea a subliniat că este o mare onoare să reprezinte la evenimentul de la Bucureşti conducerea OIF, cu prilejul sărbătorii a 25 de ani de când România a aderat la această organizaţie.

"Ar trebui luăm în considerare evoluţia de la 1848 încoace în Ţările Române, intelectualii din acea epocă scriau în franceză, revoluţionarii studiau la Paris. (...) După Marea Unire din 1918, al cărui Centenar este sărbătorit în acest an, această ebuliţie culturală şi relaţiile franco-române îşi reiau vigoarea. Bucureşti este denumit Micul Paris, în timp ce Tristan Tzara, Ionesco, Popescu, Cioran vin să umple bibliotecile şi saloanele artistice pariziene. Schimburile sunt reciproce, influenţele considerabile. (...) Limba franceză este pentru români o limbă a inimii şi a raţiunii, este o francofilie care pare inerentă unui popor care reprezintă o oază de latinitate într-o regiune slavă. (...) Brâncuşi redefineşte munca scriitorilor, în timp ce se discută despre sacru şi profan cu Mircea Eliade", a descris ea relaţiile culturale franco-române.

Franceza, a adăugat Rennie Yotova, este o limbă a inimii învăţată de numeroşi români, cum o atestă şi numeroasele licee bilingve care s-au înfiinţat pe parcursul timpului în România.

"Există milioane de oameni care învaţă franceza şi aproape 8.000 de profesori. O Francofonie care permite integrarea mai facilă într-o lume globalizată şi care a păstrat francezei un rol important după 1989. Numeroşi observatori, după 1991, au văzut că România a început să aparţină acestor structuri ale Francofoniei. În 1993, România a aderat la Organizaţia Internaţională a Francofoniei - Bucureşti a devenit deci un girant al păstrării valorilor Francofoniei în ţările Europei centrale şi orientale, o promisiune concretizată începând cu 1994. Există şi o antenă regională stabilită de OIF la Bucureşti, care a început să funcţioneze din ce în ce mai bine. Dincolo de România, numărăm şi Bulgaria, Moldova, Armenia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei ca membre depline ale OIF - ţări în care există observatori trimişi de către OIF", a mai spus reprezentantul OIF.

Mircea Dumitru, rector al Universităţii din Bucureşti, a subliniat că destinul României este, fără îndoială, unul european.

"Suntem într-un an aniversar, acela al Centenarului României moderne, în care naţiunea reunită a putut să-şi privească în faţă destinul. Destinul României este fără contestaţie unul european, nu numai prin orientarea opiniei publice şi politice, de mai bine de un sfert de secol, dar şi prin natura istoriei noastre. (...) Este evident că destinul modern al României este legat de Franţa şi de Francofonie, este dreptul francez pe care fondatorii statutului nostru l-au ales ca ghid, preluând cele trei coduri ale sale. (...) În perioada interbelică, relaţiile culturale franco-române au fost foarte fecunde. (...) Căderea regimului autoritar, în 1989, a semnificat şi reînnoirea relaţiilor franco-române la un nivel nesperat", a arătat rectorul UB.

Evenimentul a fost organizat în cooperare cu Biroul Regional pentru Europa Centrală şi Orientală şi cu Universitatea din Bucureşti. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)