Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că prin solicitarea de autonomie teritorială care va fi reformulată la Ziua Libertăţii secuilor, din data de 10 martie, de la Târgu Mureş, nu se cere altceva decât recunoaşterea unui drept care cândva a fost recunoscut de statul român sub forma Regiunii Mureş Autonome Maghiare.

"Am depus o cerere la Prefectură, le-am cerut să asigure condiţiile ca petiţia să fie primită. Petiţia nu conţine de obicei prea multe, scopurile noastre sunt clare. Are un element nou, se împlinesc 50 de ani de la desfiinţarea Regiunii Mureş Autonome Maghiare, practic regiunea autonomă s-a desfiinţat în două etape - a luat fiinţă prin Constituţia din 1952, care recunoaşte dreptul minorităţii maghiare la autonomia administrativă-teritorială în raioanele secuieşti, unde această populaţie era compactă. Prin anii '60 a fost modificată prin redesenarea regiunii, s-a schimbat şi numele, în Regiunea Mureş Autonomă Maghiară, şi a fost desfiinţată în 1968, 16 februarie, când s-a adoptat Legea nr. 2/1968, referitoare la judeţe. Acest act a fost unilateral, abuziv şi dacă noi cerem autonomia teritorială a ţinutului secuiesc, cerem reînfiinţarea şi stabilirea, reaşezarea acelui drept care a fost recunoscut odată de statul român (...) Regiunea Autonomă nu e formulată în petiţie, dar consider necesar să facem referire, vom formula că de fapt ceea ce cerem nu e ceva proaspăt inventat de noi, ci recunoaşterea unui drept recunoscut de statul român (fosta regiune autonomă maghiară, n.r.)", a arătat Izsak Balazs.

Acesta a spus că Regiunea Autonomă Maghiară era aproximativ cât judeţul Harghita, întrucât de aici aparţinea şi localitatea Ghimeş, acum în judeţul Bacău, judeţul Covasna şi o parte din judeţul Mureş, Valea Nirajului, Valea Târnavei şi o parte din Valea Mureşului, iar acum "se suprapune acest teritoriu foarte mult cu ceea ce dorim în autonomia ţinutului secuiesc, diferenţele sunt foarte mici".

Referitor la manifestările din data de 10 martie, Izsak a spus că acestea vor consta într-o comemorare la Monumentul Secuilor Martiri, apoi va avea loc un marş până în centrul municipiului Târgu Mureş, pentru a se depune petiţia.

"Manifestaţia noastră a fost declarată şi nu a fost interzisă... Nu am reuşit să scoatem de la Primărie un accept. În declaraţia prealabilă există trasee foarte exacte şi vom menţine ceea ce am scris acolo. Abaterea de la ceea ce am spus în declaraţia prealabilă se consideră contravenţie", a afirmat Izsak.

Acesta a precizat că în declaraţia prealabilă s-a menţionat participarea a circa 40.000 de persoane, între care şi reprezentanţi ai European Free Alliance (EFA), ai Ţării Bascilor şi ai Cataloniei. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)