Premierul Letoniei, Andris Kulbergs, un susținător fervent al Ucrainei, este de așteptat să-și păstreze puterea în urma alegerilor legislative care au loc sâmbătă în republica baltică exsovietică, pe fondul preocupărilor în creștere ale alegătorilor privind o posibilă agresiune rusă, alimentate de incursiunile în spațiul aerian care au dus de altfel la prăbușirea coaliției guvernamentale anterioare, relatează Reuters; preocupările economice sunt, de asemenea, omniprezente, notează AFP.

Cel mai recent sondaj de opinie realizat de SKDS/LSM indică faptul că șapte dintre cele 14 partide care participă la alegeri au șanse să obțină peste 5% din voturile exprimate și, astfel, să intre în parlamentul cu 100 de locuri.

Kulbergs, în vârstă de 47 de ani și fost pilot de curse, a preluat puterea în luna mai, după prăbușirea guvernului condus de Evika Silina, din cauza modului în care a gestionat incidentele în care drone militare rătăcite au pătruns nedetectate în spațiul aerian al Letoniei. Deși dronele erau ucrainene, autoritățile au acuzat Rusia că a provocat devierea acestora de la traiectoriile de zbor inițiale. Kulbergs conduce o coaliție largă din care fac parte Noua Unitate, Alianța Națională și Uniunea Verzilor și a Agricultorilor.

Oficiali din statele baltice avertizează de luni de zile că Rusia orchestrează acte de sabotaj, atacuri cibernetice și alte forme de agresiune hibridă în întreaga Europă pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei și a răspândi teama, deși resping ideea că Rusia ar fi capabilă să lanseze un atac direct asupra NATO; Rusia susține că aceste acuzații sunt nefondate și reprezintă rezultatul unei isterii antiruse, amintește Reuters.

Pe parcursul campaniei electorale, Kulbergs a promis ''sprijin neclintit pentru Ucraina'' și consolidarea capacităților Letoniei de a contracara dronele.

Secțiile de votare se deschid sâmbătă la ora 08:00 (05:00 GMT) și se închid la ora 20:00; primele rezultate sunt așteptate în câteva ore, iar rezultatul final va deveni probabil clar după miezul nopții.

În ce privește formarea viitoarei coaliții, aceasta se anunță dificilă. Partidul centrist al lui Kulbergs, Lista Unită, conduce în sondaje, dar cu doar 14,4% din intențiile de vot.

''Războiul din Ucraina ne-a divizat societatea. Nu sunt mulți cei care împărtășesc aceeași viziune'', a declarat Kulbergs pentru Reuters miercuri, în capitala Riga. ''O parte destul de mare a societății nu percepe Rusia ca pe o amenințare; oamenii nu înțeleg de ce guvernul investește sume mari în apărare (...). Greșesc'', a spus premierul în exercițiu.

Partidul pro-rus Puterea Suverană, care se bucură de sprijinul numeroasei minorități rusofone din Letonia, ocupă locul al doilea în sondaje, cu 9,4% din intențiile de vot.

Formațiunea promite să oprească sprijinul acordat efortului de război al Ucrainei, iar lidera sa, Julia Stepanenko, a refuzat să precizeze dacă susține sancțiunile economice împotriva Rusiei. ''Alegătorii noștri vor pace'', a declarat ea pentru Reuters.

Experții în sondaje afirmă că mulți letoni sunt dezamăgiți de climatul politic conflictual din țară, iar o treime dintre aceștia se declară indeciși sau spun că nu vor vota.

Partidul populist Letonia pe Primul Loc, fondat de un magnat cu legături în rândul oligarhilor ruși, ocupă locul al treilea în sondaje și pare să fi atras un număr tot mai mare de alegători pro-ruși, printr-o campanie care promite să reducă prăpastia dintre letoni și etnicii ruși.

''Rușii din Letonia sunt, în general, pro-ruși, însă la alegerile din 2022 s-au abținut în mare parte de la vot, simțindu-se stânjeniți din cauza războiului'', a explicat Arnis Kaktins, specialist în sondaje. ''Dacă se vor prezenta la vot de data aceasta, partidele cu orientare pro-rusă vor obține rezultate bune'', consideră acesta.

O societate în tensiune

Letonia, cu o populație de 1,9 milioane de locuitori, este situată între Marea Baltică și cei doi aliați ai săi din Uniunea Europeană și NATO, Estonia și Lituania, la nord și sud, iar în vest având Rusia și Belarus. Poziția sa geografică delicată este evidentă în Daugavpils, un oraș cu 94.000 de locuitori situat la 24 de kilometri de Lituania și la 33 km de Belarus. Capitala Riga, aflată pe coasta baltică, pare foarte îndepărtată.

Etnicii ruși reprezintă aproximativ o treime din populația Rigăi și jumătate din locuitorii orașului Daugavpils, al doilea oraș ca mărime din Letonia.

Andzela, în vârstă de 59 de ani, profesoară de muzică, a povestit că și-a pierdut locul de muncă după ce nu a promovat examenul de limbă letonă; ea speră că viitorul parlament va elimina această cerință - una dintre numeroasele măsuri adoptate după invazia pe scară largă a Rusiei din Ucraina din 2022, măsuri menite să limiteze influența Rusiei în viața publică.

Sentimentul de a fi ignorați de decidenții politici este împărtășit de mulți oameni și alimentează popularitatea partidelor Puterea Suverană și Letonia pe Primul Loc, a explicat jurnalista locală Inna Plavoka.

''Le spun: vom salva limba rusă, nu va trebui să învățați letona, veți putea merge din nou în Rusia pentru combustibil și alimente ieftine'', a spus ea. ''Și să nu mai dăm bani Ucrainei, ci să-i dăm bătrânilor de aici''.

Olga Petkevica, activistă din Daugavpils, a declarat că s-a alăturat recent partidului Letonia pe Primul Loc sperând că acesta va deveni un factor decisiv în formarea coaliției și va orienta Letonia către o relație mai pragmatică cu Rusia.

''Nu spun că Ucraina este rea sau că Rusia este bună (...). Mă uit la viețile noastre și nu o ducem bine. Da, acolo este război, dar noi aici trăim mai rău'', a spus ea.

La Riga, Ruta Slavinska, director financiar în vârstă de 60 de ani la o agenție de publicitate, este încă indecisă cu privire la candidatul pe care îl va vota. Amenințarea este, desigur, simplă: ''o amenințare la adresa libertății Letoniei''.

Preocupările economice sunt, de asemenea, omniprezente. Letonia rămâne cel mai puțin prosper dintre cele trei state baltice în ceea ce privește nivelul de trai, în ciuda unei creșteri economice semnificative care a vizat recuperarea decalajelor de la aderarea la UE în 2004. Ritmul de creștere este lent, iar alegătorii invocă probleme precum costul vieții, starea sistemului de sănătate și dificultățile finanțelor publice.

La acestea se adaugă disparități regionale semnificative. În timp ce PIB-ul pe cap de locuitor în zona din jurul capitalei Riga a atins 101% din media europeană în 202, conform unui raport de la Bruxelles, în alte regiuni această cifră nu depășește 50%.

Situația este deosebit de tensionată în regiunea estică Latgale - unde se află și Daugavpils -, care se confruntă cu o depopulare semnificativă.

''Cea mai mare problemă este lipsa tinerilor și a locurilor de muncă bune. Nu există destul de lucru... Oamenii pleacă'', deplânge situația Aigars Soikants, în vârstă de 30 de ani, din Daugavpils. Acesta a declarat pentru France Presse că intenționează să voteze un ''partid de centru sau de dreapta care acționează în interesul țării''. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)