Vecinii nordici ai Rusiei, țări membre NATO, își întăresc măsurile de securitate în jurul barajelor, centralelor electrice și infrastructurilor de gaze naturale, ceea ce indică o îngrijorare crescândă cu privire la posibilitatea ca Moscova să orchestreze un atac sub 'steag fals' împotriva unor obiective de pe teritoriul lor, utilizând drone ucrainene, relatează luni Reuters într-o amplă analiză.

Lituania a declarat săptămâna trecută că Moscova ar lua în considerare un astfel de atac, iar Polonia, Letonia și Estonia au avertizat la rândul lor cu privire la acte de sabotaj menite să testeze reacția NATO într-un moment în care angajamentul SUA față de alianța militară occidentală se află sub semnul incertitudinii.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luna trecută că avertismentele privind atacuri clandestine rusești sunt 'povești de groază' utilizate pentru a justifica militarizarea Occidentului împotriva Rusiei.

Polonia și cele trei state baltice, care se învecinează toate cu Rusia și au descoperit drone ucrainene pe teritoriul lor, nu vor să-și asume niciun risc.

'Nu suntem naivi, vedem informațiile, citim printre rânduri și ne facem temele', a declarat pentru Reuters ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas.

El personal, premierul Letoniei, precum și patru responsabili ai serviciilor de informații și ai marilor companii din regiune au prezentat agenției de presă citate noi detalii ale evaluărilor serviciilor secrete și au descris măsurile luate pentru a proteja infrastructurile ca răspuns la aceste amenințări.

'Creștem securitatea infrastructurilor noastre critice, facem schimb constant de informații cu serviciile noastre secrete cu privire la pașii de urmat', a indicat Kaunas.

Luna trecută, Lituania a desfășurat armata în sprijinul poliției pentru a asigura securitatea terminalului său de import de gaz natural lichefiat, terminalului de produse petroliere, unei legături electrice cheie cu Polonia și centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompare Kruonis.

'Transmitem un semnal clar că, dacă va fi nevoie, ne vom apăra', a declarat Kaunas.

Letonia a întărit măsurile de securitate în jurul tuturor infrastructurilor critice, inclusiv a barajului de pe râul Daugava, lângă capitala Riga, și a instalației subterane de stocare a gazelor de la Incukalns, a declarat premierul Andris Kulbergs într-un interviu acordat agenției Reuters. 'O amenințare hibridă potențială este mai probabilă decât înainte', a estimat el.

Rusia a acuzat în mai statele baltice că ar intenționa să permită dronelor ucrainene să atace Rusia de pe teritoriul lor și a amenințat să riposteze, ceea ce a suscitat mai multe dezmințiri și proteste, precum și temeri că Moscova ar putea pune la cale un astfel de atac pentru a justifica o reacție.

Un oficial al serviciilor de informații baltice a declarat că evaluările arată că agențiile de informații militare și interne rusești ar plănui un posibil atac sub steag fals împotriva unor infrastructuri din Rusia sau din țările baltice și Polonia. Această operațiune, utilizând drone de fabricație ucraineană, ar putea fi realizată în zilele care ar urma aprobării de către conducerea țării, inclusiv de către președintele Vladimir Putin.

Principala preocupare menționată în aceste evaluări nu este atât impactul imediat al unui astfel de atac cât 'haosul politic' pe care l-ar putea declanșa la sediul NATO din Bruxelles, în timp ce membrii europeni și SUA ar dezbate cum și dacă să răspundă, a precizat acest oficial.

O altă sursă - un responsabil din regiune - s-a arătat mai puțin categorică, afirmând că o serie de avertismente ale 'serviciilor de informații aliate' cu privire la activitatea rusească au lăsat o 'impresie copleșitoare' asupra statelor baltice, dar că atacurile ar putea avea loc 'între astăzi și niciodată'.

Moscova susține că Occidentul, din 'rusofobie', o acuză în mod regulat de acte maligne fără a prezenta dovezi. NATO și ambasada Rusiei la Vilnius (capitala Lituaniei) nu au răspuns deocamdată la solicitările de comentarii din partea Reuters.

În Polonia, gigantul petrolier și gazier Orlen analizează rute alternative de import de gaze naturale, în cazul în care cele obișnuite ar fi compromise, a declarat o persoană familiarizată cu activitatea companiei.

Orlen importă 80% din gazul țării prin terminalul de gaz natural lichefiat din Swinoujscie, situat pe coasta Mării Balice, și printr-o conductă submarină venind din Norvegia. Gaz-System, operatorul infrastructurii, acționează sub o 'vigilență sporită', a declarat o altă sursă familiarizată direct cu situația. Orlen a refuzat să comenteze detaliile măsurilor preventive. Un purtător de cuvânt al Gaz-System a declarat că societatea monitorizează situația geopolitică și reacționează în mod corespunzător.

Compania de stat care se ocupă de construirea primei centrale nucleare din Polonia, Polskie Elektrownie Jadrowe, a declarat că au apărut documente falsificate ale companiei menite să semene confuzie în rândul părților interesate și că urmele duc până undeva 'la est de Polonia'.

Compania desfășoară o anchetă împreună cu serviciile speciale și forțele de ordine și monitorizează orice risc de sabotaj sau alte amenințări împotriva șantierului planificat, a declarat purtătorul de cuvânt Marcin Skolimowski.

Operatorul rețelei electrice din Polonia și o ramură a armatei au început, în luna iulie, să întărească măsurile de securitate în jurul unei linii de transport de energie electrică către Ucraina, care contribuie la stabilizarea rețelei electrice a acestei țări afectate de război, de mult timp ținta atacurilor din partea Rusiei.

'Aceasta este o zonă în care este necesară o vigilență sporită, așa că folosim toate resursele disponibile', a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al operatorului rețelei, Maciej Wapinski, care se așteaptă ca armata să contribuie la asigurarea securității infrastructurii critice în alte regiuni din estul țării.

Drone misterioase au apărut în ultimul timp în multe locuri din Europa. Autoritățile germane au găsit pe aeroportul Leipzig/Halle o dronă care transporta explozibili săptămâna trecută. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a calificat incidentul drept un atac hibrid, dar nu a atribuit nimănui responsabilitatea. Rusia a respins afirmațiile unor politicieni și media germane potrivit cărora ea ar fi cea responsabilă.

Wojciech Kononczuk, directorul Centrului pentru Studii Orientale (OSW), un organism polonez finanțat de stat, a declarat pentru Reuters că o serie de acuzații rusești care susțin că statele baltice lucrează pentru Ucraina ar putea pregăti terenul pentru atacuri rusești acolo.

El a adăugat că, având în vedere că forțele ruse s-au împotmolit în Ucraina, iar loviturile ucrainene asupra instalațiilor energetice și a altor infrastructuri aduc prejudicii economiei ruse, obiectivul Moscovei ar fi să recâștige avantajul.

Mesajul adresat Europei, spune Kononczuk, ar fi că dacă ea nu acceptă cererile Moscovei atunci aceasta va răspândi destabilizare, un pariu riscant bazat pe calculul că în tabăra occidentală nu ar exista voința de a riposta, notează Reuters. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)