Organizația neguvernamentală Amnesty International a cerut deschiderea unei anchete pentru 'crime de război' după ce a analizat imagini care arată execuția unor soldați ai armatei maliene în afara luptei, căzuți într-o ambuscadă asupra convoiului lor, potrivit unui comunicat emis miercuri și citat de AFP.

În 18 iulie, cel puțin 50 de militari au fost uciși la Tabrichat, în nordul Mali, când convoiul armatei a fost atacat de membri ai coaliției jihadiste JNIM, afiliată Al Qaida, și de separatiști tuaregi din Frontul de Eliberare Azawad (FLA).

Acesta a fost unul dintre atacurile cele mai sângeroase suferite de armată de la declanșarea conflictului în Mali.

Amnesty a analizat 12 înregistrări video în care pot fi văzuți, între altele, soldați malieni 'cu mâinile la ceafă, în semn evident de predare', iar în alta 'un grup de bărbați la pământ și cinci indivizi înarmați trăgând asupra lor'.

Aceste imagini arată de asemenea 'oameni înarmați maltratându-i pe prizonieri, brutalizându-i și lovindu-i'.

'Cerem autorităților maliene să desfășoare o anchetă independentă și imparțială asupra acestor crime de război comise de FLA și JNIM, care au revendicat atacul', arată comunicatul Amnesty.

'Apare clar că soldații erau în afara luptei înainte de a deveni victime ale maltratărilor și a fi executați', a declarat Ousmane Diallo, cercetător senior asupra Sahelului în cadrul Biroului regional al Amnesty International, citat în comunicat.

'Orice persoană în afara luptei, inclusiv soldați făcuți prizonieri sau care s-au predat, trebuie să beneficieze de protecția prevăzută de dreptul internațional umanitar. Aceste probe ale crimelor de război sunt incontestabile', continuă cercetătorul.

În 23 iulie, ONU ceruse deja o anchetă asupra 'actelor de tortură și omorurilor' comise în acel atac.

Convoiul, care părăsea orașul Anefis, scena unor lupte în săptămânile anterioare pentru preluarea controlului asupra sa, plecase spre Gao, mare oraș din nordul țării, când a căzut într-o ambuscadă.

Atacul fusese revendicat de JNIM și FLA.

Din 2012, Mali este scena unei profunde crize de securitate, marcată în special de violențele grupărilor afiliate organizațiilor jihadiste Al Qaida și Statul Islamic, precum și ale unor grupuri criminale comunitare și ale mișcărilor tuaregilor separatiști. Ea se adaugă unei grave crize economice.

După două lovituri de stat succesive în 2020 și 2021, țara este condusă de militari veniți la putere cu promisiunea de a restabili securitatea și de a-i păstra integritatea teritorială. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Anda Badea)