Parlamentul chilian a aprobat marți aproape în totalitate reforma fiscală impulsionată de noul președinte de extremă dreapta, Antonio Kast, pentru a relansa economia, una dintre principalele sale promisiuni de campanie, relatează AFP.

Proiectul de lege, care urmează să fie promulgat, include în special o reducere progresivă a impozitului pe societăți, care va scădea de la 27% la 23%, un nivel apropiat de media țărilor dezvoltate.

'Avem reforma (...) aprobată în esențialul ei', s-a felicitat în fața presei după vot ministrul finanțelor, Jorge Quiroz.

'Chile a aprobat ridicarea barierelor care blochează investițiile și activitatea economică, a aprobat oferirea de garanții celor care își asumă riscul de a realiza aceste investiții', a adăugat Quiroz.

Stânga se opune planului Kast și denunță posibilele tăieri de prestații sociale pe care guvernul le-ar putea efectua odată cu reducerea veniturilor fiscale.

'Este o schimbare de direcție. Din 2014, dezbaterea economică și fiscală din Chile a fost întotdeauna (centrată) pe o creștere a cotelor de impozitare, o prezență mai mare a statului, un accent pe redistribuire', a explicat pentru AFP Rodrigo Arellano, politolog la Universidad del Desarrollo.

'Dacă reduci impozitele (...) pentru cei care vin să investească în Chile și le oferi siguranță, ei investesc, iar asta înseamnă locuri de muncă', a afirmat pentru AFP Bernardo Romero, un comerciant din centrul capitalei în vârstă de 65 de ani.

Dimpotrivă, 'este un pas înapoi', s-a revoltat Maria Caceres, agent de securitate de 43 de ani. 'Această reformă este dăunătoare pentru noi toți, pentru sănătate, pentru educație, pentru ajutoarele sociale care au adus atât de mult și care au fost greu de menținut timp de mulți ani', a criticat ea.

Opoziția a anunțat că va sesiza Consiliul Constituțional, ceea ce ar putea întârzia promulgarea legii.

Acesta este un succes legislativ cheie pentru reformele dorite de noul președinte a cărui popularitate este în scădere de la preluarea mandatului în luna martie. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)