Comisia Europeană a publicat vineri cel de-al șaptelea Raport anual privind statul de drept, document care analizează evoluțiile din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și, în premieră extinsă, evaluează și situația din patru state candidate la aderare - Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

Raportul concluzionează că, deși în majoritatea statelor membre au fost înregistrate progrese în consolidarea statului de drept, există în continuare provocări importante în domenii precum independența justiției, combaterea corupției, libertatea presei și funcționarea instituțiilor democratice, conform unui comunicat de presă publicat pe site-ul Comisiei Europene.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că statul de drept reprezintă fundamentul încrederii dintre cetățeni, mediul de afaceri și instituțiile publice, afirmând că acesta face din Europa 'cel mai bun și mai sigur loc pentru a trăi și a investi'. Potrivit acesteia, raportul a devenit un instrument esențial pentru stimularea reformelor și orientarea dezbaterilor naționale privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.


Reformele din justiție avansează, însă nu uniform

În ceea ce privește sistemele judiciare, Comisia constată că numeroase state membre au adoptat măsuri pentru consolidarea independenței consiliilor judiciare, îmbunătățirea procedurilor de numire a judecătorilor și întărirea autonomiei parchetelor. Totuși, ritmul reformelor diferă considerabil între state, iar în unele cazuri persistă preocupări serioase privind independența sistemului judiciar și influențele externe asupra actului de justiție. Și în statele candidate au continuat reformele, însă provocările privind independența justiției rămân semnificative.


Noi instrumente în lupta împotriva corupției

Raportul evidențiază intrarea în vigoare, la 31 mai 2026, a noii Directive europene privind combaterea corupției, care stabilește un cadru comun pentru prevenirea, investigarea și sancționarea faptelor de corupție în întreaga Uniune. Deși mai multe state membre au adoptat noi strategii anticorupție și și-au consolidat instituțiile responsabile, Comisia apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare pentru prevenirea conflictelor de interese, reglementarea activităților de lobby și creșterea eficienței anchetelor și proceselor în cazurile de corupție.


Libertatea presei, monitorizată prin noile reguli europene

În domeniul mass-media, raportul arată că statele membre își adaptează legislația la prevederile Legii Europene privind Libertatea Mass-Mediei (EMFA). Sunt remarcate măsuri pentru întărirea independenței serviciilor publice de media și pentru transparentizarea alocării publicității de stat. Totodată, Comisia acordă o atenție sporită protecției jurnaliștilor împotriva amenințărilor și sprijină implementarea Directivei anti-SLAPP, menită să combată procesele abuzive intentate împotriva jurnaliștilor și activiștilor. Cu toate acestea, în mai multe state persistă îngrijorări privind concentrarea proprietății mass-media și independența editorială.


Deficiențe în procesul legislativ și în sprijinul societății civile

Comisia apreciază că multe state membre au făcut pași pentru îmbunătățirea calității legislației și a securității juridice. Cu toate acestea, raportul semnalează utilizarea excesivă a procedurilor legislative de urgență în unele țări și consultarea insuficientă a societății civile. De asemenea, organizațiile neguvernamentale continuă să semnaleze dificultăți legate de finanțare și de exercitarea dreptului la întrunire pașnică.


Statul de drept, condiție pentru dezvoltarea economică

Raportul pune accent pe legătura dintre statul de drept și funcționarea pieței unice europene. Comisia subliniază că existența unor instanțe eficiente, combaterea corupției în achizițiile publice, protejarea investițiilor și un cadru legislativ previzibil sunt elemente esențiale pentru competitivitatea economiei europene și pentru atragerea investițiilor.


Statul de drept, inclus în evaluarea planurilor naționale

Executivul european anunță că Raportul privind statul de drept va avea un rol important în viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Comisia propune ca noile planuri naționale și regionale de parteneriat să țină cont de provocările identificate în raport, iar documentul va reprezenta una dintre sursele de informații utilizate la evaluarea respectării Cartei drepturilor fundamentale și a condițiilor privind statul de drept în implementarea planurilor naționale de reformă.


Situația din România

În capitolul dedicat României, Comisia Europeană arată că aplicarea legilor justiției a continuat și a contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, însă menționează că nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt și pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Comisia formulează în continuare recomandări pentru România privind eficientizarea sistemului judiciar și a combaterii corupției, finalizarea reformei declarațiilor de avere, reducerea utilizării ordonanțelor de urgență și continuarea demersurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.


Etapele următoare

Comisia Europeană invită Parlamentul European, Consiliul UE, parlamentele naționale și societatea civilă să continue dialogul privind concluziile raportului și recomandările formulate. Statele membre sunt încurajate să implementeze reformele necesare, iar Comisia și-a exprimat disponibilitatea de a le sprijini în acest proces.

În același timp, instituția anunță că, pe măsură ce alte state candidate vor fi pregătite, acestea vor fi incluse în viitoarele ediții ale Raportului privind statul de drept. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)