Secretarul general al NATO, Mark Rutte, va insista la summitul alianței de marți și miercuri că statele membre își respectă promisiunea de a crește cheltuielile pentru apărare, relatează luni Reuters, care precizează că, în ciuda acestui lucru, progresele au fost inegale, iar aceste eforturi deja suprasolicită unele bugete naționale.

Sub presiunea președintelui american Donald Trump, membrii pactului militar format din 32 de țări au convenit la summitul de anul trecut să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035 - puțin peste dublul nivelului general al statelor europene și al Canadei în 2025.

Însă, de atunci, au apărut două tabere: una este condusă de Germania și de națiunile predominant nordice și est-europene, care au găsit spațiul fiscal necesar pentru a crește cheltuielile; în cealaltă, există mai mulți jucători importanți care au dificultăți în a face același lucru.

'Regatul Unit nu se descurcă, de exemplu. Nici Franța și nici Italia', a declarat Guntram Wolff, cercetător senior la grupul de experți în economie Bruegel, despre cele mai mari trei economii din Europa, după Germania.

NATO afirmă că membrii săi europeni plus Canada au cheltuit anul trecut cu 90 de miliarde de dolari în plus pentru apărare, în termeni reali, față de 2024, în contextul în care încearcă să majoreze cheltuielile militare de bază la 3,5% din PIB până în 2035 și cu încă 1,5% din PIB pentru aspecte legate de securitate.

Înainte de summit, Rutte a subliniat că noile cheltuieli de anul trecut se ridică la o sumă mai mare, de 139 de miliarde de dolari în termeni nominali, și că există un 'angajament ferm' de a atinge la timp obiectivul combinat de 5%.

Germania va folosi o modificare a regulilor care scutește cheltuielile pentru apărare de limitele stricte de împrumut pentru a-și dubla cheltuielile la peste 200 de miliarde de euro (228,38 miliarde de dolari) până în 2030, conform unui proiect de buget văzut de Reuters înainte de o revizuire a cabinetului de luni.

Polonia, Lituania și Estonia - țări în care percepția amenințării reprezentate de Rusia este cea mai acută - sunt deja pe cale să atingă noile obiective, Varșovia alocând în special 4,3% din PIB apărării anul trecut.

În alte părți, eforturile se confruntă cu obstacole politice și fiscale.

Săptămâna trecută, Marea Britanie a anunțat planuri pentru cheltuieli suplimentare de apărare de 15 miliarde de lire sterline (20,01 miliarde de dolari), finanțate parțial prin reduceri în alte părți. Dar s-a dovedit că o treime era încă nefinanțată, ceea ce creează o provocare bugetară timpurie pentru probabil noul prim-ministru Andy Burnham.

Mai important, planul a fost criticat de politicienii opoziției și de foștii șefi militari pentru că nu a stabilit când vor ajunge la 3% din PIB cheltuielile pentru apărare, în drumul spre îndeplinirea angajamentului Regatului Unit față de NATO de a cheltui 3,5% din PIB până în 2035.

'Cheltuielile pentru apărare vor rămâne probabil una dintre cele mai mari presiuni fiscale cu care se confruntă Marea Britanie pe termen mediu', a declarat Max Warner, economist senior în cercetare la Institutul pentru Studii Fiscale, un think tank.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni urmează să declare la summit că Roma, în ciuda uneia dintre cele mai mari poveri ale datoriei din Europa, va crește cheltuielile de apărare de bază și secundare la 2,8% din PIB în 2026, cu aproximativ 0,71 puncte procentuale mai mult decât anul trecut.

Însă, având în vedere că cheltuielile militare mai mari sunt nepopulare în rândul multor alegători înaintea alegerilor naționale de anul viitor, cea mai mare parte a creșterii va proveni din cheltuielile pentru securitate internă, cum ar fi sarcinile poliției.

Planurile detaliate de Franța în aprilie presupun majorarea cheltuielilor pentru apărare la 2,5% din PIB până la sfârșitul deceniului, de la aproximativ 2% în prezent, chiar dacă Parisul încearcă să-și alinieze deficitul general la regulile zonei euro - un obiectiv bugetar dificil în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor.

Între timp, guvernul socialist al Spaniei nu pare să se clintească din refuzul său de a cheltui mai mult de 2,1% din PIB pentru apărare, noile resurse urmând să fie puternic direcționate către tehnologii cu aplicații civile.

În altă parte, oficialii NATO au pus sub semnul întrebării afirmația a trei țări - Republica Cehă, Slovenia și Albania - conform căreia au îndeplinit vechea țintă a alianței de 2% din PIB, și le-au cerut să își revizuiască și să își prezinte din nou cifrele privind cheltuielile.

'Pentru noi, provocarea este să ne asigurăm că aliații rămân pe calea credibilă către angajamentul de 3,5%. În cazul în care continuăm să mergem cu 2%, atunci nu suntem pe calea credibilă', a declarat un înalt oficial al NATO.

Wolff, de la Bruegel, a remarcat că, spre deosebire de summitul de anul trecut de la Haga, liderii europeni îl pot privi pe Trump în ochi și pot argumenta că au preluat povara unui efort de război din partea Ucrainei care a demonstrat că este capabil să reziste avansurilor rusești.

Totuși, chiar dacă publicul european ar putea începe să accepte că mai mulți bani ar trebui să fie alocați armatei, unii observatori susțin că furnizorii de arme vor trebui convinși că cheltuielile guvernamentale pentru apărare vor rămâne ridicate înainte de a face investițiile necesare pentru a-și crește capacitatea.

'A existat o perioadă înainte de Trump și va exista o perioadă după Trump, așa că această țintă de 5% se poate schimba oricând', a declarat Ana Boata, șefa departamentului de cercetare economică de la Allianz Trade.

'Așadar, cred că există un pic de scepticism din partea companiilor europene de apărare în ceea ce privește creșterea investițiilor pentru a crește producția', a spus ea. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)