O reformă mult așteptată a sistemului de azil al Uniunii Europene a intrat în vigoare vineri, după ani de negocieri în care problema a ajuns să domine agenda politică, notează vineri dpa.

Noile reguli vin după un deceniu de dezbateri declanșate de o creștere bruscă a numărului de migranți în Europa, între 2015-2016, când milioane de oameni au fugit în UE din țări ca Siria, Afganistan și Irak.

Creșterea numărului de sosiri a dus la politici de imigrație mai stricte în multe țări ale UE, alimentate de o ascensiune a partidelor populiste de extremă dreapta în o mare parte a blocului comunitar.

Înăsprirea normelor de migrație, așa-zisul Sistem european comun de azil (SECA), își propune să îmbunătățească procedurile la frontierele externe ale Europei pentru a împiedica solicitanții de azil să-și continue deplasarea în interiorul UE, de exemplu călătorind din Grecia sau Italia în Germania.

Mai exact, procedurile la frontieră sunt menite să permită decizii mai rapide privind azilul și deportări mai consecvente. Persoanele cu șanse mici de a obține o decizie pozitivă privind azilul urmează să treacă printr-o astfel de procedură accelerată, care are o durată maximă de 12 săptămâni; în această perioadă, este posibil să fie obligate să rămână în centre speciale de primire înființate în principal de țările UE la frontierele externe.

Măsura are scopul de a preveni migrația secundară, în care solicitanții de azil se deplasează independent într-o altă țară a UE după ce au fost înregistrați pentru prima dată într-un stat membru.

În același timp, statele de la frontierele externe ale UE nu trebuie lăsate singure să facă față unui număr mare de sosiri de refugiați: ceea ce este cunoscut sub numele de mecanism de solidaritate are scopul de a distribui povara între statele membre. Acesta prevede sprijin prin contribuții financiare, contribuții în natură sau transferul solicitanților de azil.

Ministrul german de interne salută noile reguli

Rămâne de văzut dacă noile reguli vor avea ca rezultat un număr mai mic de persoane care solicită protecție în Europa. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, și-a exprimat optimismul într-un interviu difuzat pe postul ZDF TV.

'De acum înainte, vom vedea că multe lucruri care nu au funcționat până acum vor funcționa din nou', a apreciat Dobrindt, membru al partidului conservator CSU (Uniunea Creștin Socială, din Bavaria).

Potrivit acestuia, sistemul este funcțional, 'dar rămâne de văzut dacă fiecare țară primește totul 100% chiar în prima zi'.

Hakan Demir, din partea Partidului Social Democrat (SPD), a remarcat că este important să nu se facă greșeala de a măsura succesul sau eșecul noului sistem în funcție de creșterea sau scăderea numărului de solicitanți de azil.

Acest lucru depinde mai mult de aspecte externe, cum ar fi dacă va fi pace în Ucraina sau gradul de opresiune resimțit zilnic de locuitorii din Afganistan, a spus el.

Intrarea în vigoare este 'un maraton, nu un sprint'

Comisia Europeană a încercat să tempereze așteptările cu săptămâni înainte de intrarea în vigoare a reformei azilului, iar în ultimele zile comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner, a reiterat că nu totul va funcționa perfect de la început.

La începutul lunii mai, un raport al UE a constatat că există încă o lipsă de personal și centre de primire specializate pentru procedurile de azil în țări precum Grecia, Italia sau Bulgaria, unde au loc majoritatea trecerilor ilegale ale frontierei.

Procedurile la frontieră sunt considerate o componentă crucială a eforturilor de a menține solicitanții de azil în țara UE în care s-au înregistrat inițial, dar rămâne de văzut dacă aceste țări primesc suficient sprijin în cadrul noilor reguli, potrivit experților.

Nivelul de pregătire pentru schimbări variază în cele 27 de state membre ale UE, ceea ce ridică întrebări cu privire la cât de repede va intra în vigoare reforma și cât de eficientă va fi.

'Trebuie să realizăm că aproape niciun stat membru nu este pregătit 100%. Și acest lucru este cu atât mai dezamăgitor, deoarece nu este vorba că am pornit de la zero', a declarat Birgit Sippel, eurodeputată germană de centru-stânga, citată de Reuters.

În plus, o poziție dură față de migrație va fi probabil un element cheie al campaniilor electorale din Franța, Grecia, Italia, Polonia și Spania, anul viitor.

'Centrul de greutate politic s-a mutat deja semnificativ spre dreapta în ultimul deceniu', a observat pentru Reuters Roberto Forin de la Centrul mixt pentru migrație, un think tank care colectează date de-a lungul rutelor de migrație. 'Fiecare ciclu electoral riscă să normalizeze poziții care ar fi fost considerate extreme nu cu mult timp în urmă', consideră acesta.

Falsă dihotomie

Unii critici susțin că reformele se bazează prea mult pe descurajare și trec cu vederea cauzele profunde ale migrației, inclusiv conflictele, sărăcia și represiunea politică.

Forin a menționat un sondaj realizat anul trecut de grupul său la care au participat peste 4.000 de migranți de-a lungul rutelor mediteraneene și care a constatat că 64% dintre ei nu au fost descurajați de politicile UE și naționale, iar mai puțin de 1% au declarat că au renunțat la planuri ca urmare a unor acțiuni politice.

'Dezbaterea a fost prinsă într-o falsă dihotomie, ca și cum singura modalitate de a demonstra controlul ar fi restricționarea și descurajarea', a spus el.

Grupurile pentru drepturile omului și analiștii avertizează că noul cadru limitează accesul la azil și slăbește protecțiile; utilizarea extinsă a detenției poate face ca solicitanții de azil să fie reținuți timp de câteva luni și poate restricționa accesul la servicii și drepturi.

'Temerea noastră este că o legislație defectuoasă, coroborată cu o lipsă de dorință de a aplica standardele, duce la o continuare a acestei curse către abis', a atenționat Minos Mouzourakis, avocat la organizația non-profit Refugee Support Aegean, cu sediul în Grecia.

Expertul în migrație Maximilian Pichl și-a exprimat îndoiala că pactul va rezista: adevărata solidaritate, spune el, se demonstrează mai ales prin primirea solicitanților de azil. Or, aproape nicio țară nu s-a arătat dispusă să facă acest lucru, a notat Pichl, cercetător la Universitatea de Științe Aplicate din Frankfurt. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)