Noile reguli de azil ale UE, mai stricte, stârnesc reacții mixte
O reformă mult așteptată a sistemului de azil al Uniunii Europene a intrat în vigoare vineri, după ani de negocieri în care problema a ajuns să domine agenda politică, notează vineri dpa.
Noile reguli vin după un deceniu de dezbateri declanșate de o creștere bruscă a numărului de migranți în Europa, între 2015-2016, când milioane de oameni au fugit în UE din țări ca Siria, Afganistan și Irak.
Creșterea numărului de sosiri a dus la politici de imigrație mai stricte în multe țări ale UE, alimentate de o ascensiune a partidelor populiste de extremă dreapta în o mare parte a blocului comunitar.
Înăsprirea normelor de migrație, așa-zisul Sistem european comun de azil (SECA), își propune să îmbunătățească procedurile la frontierele externe ale Europei pentru a împiedica solicitanții de azil să-și continue deplasarea în interiorul UE, de exemplu călătorind din Grecia sau Italia în Germania.
Mai exact, procedurile la frontieră sunt menite să permită decizii mai rapide privind azilul și deportări mai consecvente. Persoanele cu șanse mici de a obține o decizie pozitivă privind azilul urmează să treacă printr-o astfel de procedură accelerată, care are o durată maximă de 12 săptămâni; în această perioadă, este posibil să fie obligate să rămână în centre speciale de primire înființate în principal de țările UE la frontierele externe.
Măsura are scopul de a preveni migrația secundară, în care solicitanții de azil se deplasează independent într-o altă țară a UE după ce au fost înregistrați pentru prima dată într-un stat membru.
În același timp, statele de la frontierele externe ale UE nu trebuie lăsate singure să facă față unui număr mare de sosiri de refugiați: ceea ce este cunoscut sub numele de mecanism de solidaritate are scopul de a distribui povara între statele membre. Acesta prevede sprijin prin contribuții financiare, contribuții în natură sau transferul solicitanților de azil.
Ministrul german de interne salută noile reguli
Rămâne de văzut dacă noile reguli vor avea ca rezultat un număr mai mic de persoane care solicită protecție în Europa. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, și-a exprimat optimismul într-un interviu difuzat pe postul ZDF TV.
'De acum înainte, vom vedea că multe lucruri care nu au funcționat până acum vor funcționa din nou', a apreciat Dobrindt, membru al partidului conservator CSU (Uniunea Creștin Socială, din Bavaria).
Potrivit acestuia, sistemul este funcțional, 'dar rămâne de văzut dacă fiecare țară primește totul 100% chiar în prima zi'.
Hakan Demir, din partea Partidului Social Democrat (SPD), a remarcat că este important să nu se facă greșeala de a măsura succesul sau eșecul noului sistem în funcție de creșterea sau scăderea numărului de solicitanți de azil.
Acest lucru depinde mai mult de aspecte externe, cum ar fi dacă va fi pace în Ucraina sau gradul de opresiune resimțit zilnic de locuitorii din Afganistan, a spus el.
Intrarea în vigoare este 'un maraton, nu un sprint'
Comisia Europeană a încercat să tempereze așteptările cu săptămâni înainte de intrarea în vigoare a reformei azilului, iar în ultimele zile comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner, a reiterat că nu totul va funcționa perfect de la început.
La începutul lunii mai, un raport al UE a constatat că există încă o lipsă de personal și centre de primire specializate pentru procedurile de azil în țări precum Grecia, Italia sau Bulgaria, unde au loc majoritatea trecerilor ilegale ale frontierei.
Procedurile la frontieră sunt considerate o componentă crucială a eforturilor de a menține solicitanții de azil în țara UE în care s-au înregistrat inițial, dar rămâne de văzut dacă aceste țări primesc suficient sprijin în cadrul noilor reguli, potrivit experților.
Nivelul de pregătire pentru schimbări variază în cele 27 de state membre ale UE, ceea ce ridică întrebări cu privire la cât de repede va intra în vigoare reforma și cât de eficientă va fi.
'Trebuie să realizăm că aproape niciun stat membru nu este pregătit 100%. Și acest lucru este cu atât mai dezamăgitor, deoarece nu este vorba că am pornit de la zero', a declarat Birgit Sippel, eurodeputată germană de centru-stânga, citată de Reuters.
În plus, o poziție dură față de migrație va fi probabil un element cheie al campaniilor electorale din Franța, Grecia, Italia, Polonia și Spania, anul viitor.
'Centrul de greutate politic s-a mutat deja semnificativ spre dreapta în ultimul deceniu', a observat pentru Reuters Roberto Forin de la Centrul mixt pentru migrație, un think tank care colectează date de-a lungul rutelor de migrație. 'Fiecare ciclu electoral riscă să normalizeze poziții care ar fi fost considerate extreme nu cu mult timp în urmă', consideră acesta.
Falsă dihotomie
Unii critici susțin că reformele se bazează prea mult pe descurajare și trec cu vederea cauzele profunde ale migrației, inclusiv conflictele, sărăcia și represiunea politică.
Forin a menționat un sondaj realizat anul trecut de grupul său la care au participat peste 4.000 de migranți de-a lungul rutelor mediteraneene și care a constatat că 64% dintre ei nu au fost descurajați de politicile UE și naționale, iar mai puțin de 1% au declarat că au renunțat la planuri ca urmare a unor acțiuni politice.
'Dezbaterea a fost prinsă într-o falsă dihotomie, ca și cum singura modalitate de a demonstra controlul ar fi restricționarea și descurajarea', a spus el.
Grupurile pentru drepturile omului și analiștii avertizează că noul cadru limitează accesul la azil și slăbește protecțiile; utilizarea extinsă a detenției poate face ca solicitanții de azil să fie reținuți timp de câteva luni și poate restricționa accesul la servicii și drepturi.
'Temerea noastră este că o legislație defectuoasă, coroborată cu o lipsă de dorință de a aplica standardele, duce la o continuare a acestei curse către abis', a atenționat Minos Mouzourakis, avocat la organizația non-profit Refugee Support Aegean, cu sediul în Grecia.
Expertul în migrație Maximilian Pichl și-a exprimat îndoiala că pactul va rezista: adevărata solidaritate, spune el, se demonstrează mai ales prin primirea solicitanților de azil. Or, aproape nicio țară nu s-a arătat dispusă să facă acest lucru, a notat Pichl, cercetător la Universitatea de Științe Aplicate din Frankfurt. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Trump și Netanyahu au convenit să se întâlnească în curând în SUA
Premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump au convenit să se întâlnească în curând în SUA, în urma unei discuții telefonice avute vineri, a anunțat biroul lui Netanyahu, potrivit AFP. Această discuție are loc pe fondul unor relatări privind tensiunile dintre cei doi lideri cu privire la efor
Olanda oferă găzduirea 'tribunalului special' pentru agresiunea rusă împotriva Ucrainei
Olanda și-a anunțat vineri disponibilitatea oficială de a găzdui viitorul 'tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei', impulsionat de Kiev și susținătorii săi cu intenția a-i judeca pe liderii politici și militari ruși de rang înalt, relatează agenția EFE. Într-o scrisoare adresată parlamentului olandez, guvernul d
Republica Moldova: Demisia premierului legată de efectele scandalului privind salariile exagerate la stat asupra imaginii guvernării (analiști)
Demisia premierului Alexandru Munteanu este o decizie care reflectă efectele scandalului privind salariile exagerate la întreprinderi de stat asupra imaginii guvernării, susțin analiști politici de la Chișinău, avertizând că o instabilitate prelungită ar putea influența negocierile de aderare la UE, dar ei totodată subliniază că formarea rapidă a unui nou guvern
Presiunea SUA asupra Groenlandei 'rămâne puternică', spune premierul groenlandez
Presiunea americană 'rămâne puternică', dar Groenlanda 'nu va fi niciodată de vânzare', a declarat vineri premierul groenlandez Jens Frederik Nielsen, la Forumul Economic Aix-en-Provence, solicitând 'parteneriate majore' cu țări 'care împărtășesc valori democratice', relatează AFP. Groenlanda, un teritori
Von der Leyen admite că există 'probleme tehnice' în implementarea noului sistem al UE de control la frontiere
Președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a declarat vineri că executivul european lucrează împreună cu statele membre pentru a rezolva problemele tehnice ale noului sistem al Uniunii Europene de control la frontiere, sistem pe care companii aeriene și aeroporturi au cerut să fie suspendat în lunile iulie și august din cauza timpilor de așteptare p
#Ucraina propune Poloniei 'măsuri anticriză' pentru a detensiona relațiile
Ucraina a propus vineri Poloniei o serie de 'măsuri anticriză' destinate să dezamorseze recentele tensiuni în relațiile dintre cele două țări, legate de divergențele lor asupra unor evenimente din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, relatează AFP. Criza între Ucraina și Polonia, unul dintre principalii susținători ai Kievului de la
Von der Leyen cere să se găsească noi venituri pentru bugetul UE aferent perioadei 2028-2034
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat vineri liderii statelor UE să găsească noi surse de venituri pentru cadrul financiar multianual pe șapte ani aferent perioadei 2028-2034, avertizând că, în caz contrar, vor trebui să aleagă între a crește contribuțiile naționale la bugetul comunitar și a accepta o reducere de până la
Polonia manifestă rezerve față de noi angajamente financiare pentru #Ucraina la summitul NATO
Polonia nu se va grăbi să se alăture unor noi angajamente de ajutor militar de zeci de miliarde de euro pentru Ucraina, a avertizat vineri premierul polonez Donald Tusk, după ce surse diplomatice au decl
Rusia a închis puncte feroviare la frontiera cu UE: țările baltice consideră că nu este vorba de o escaladare
Liderii celor trei țări baltice au confirmat vineri închiderea temporară de către Rusia a punctelor feroviare a frontierei cu Estonia și Letonia, dar au declarat că această măsură nu trebuie interpretată ca un posibil pas către o escaladare suplimentară a tensiunilor cu regiunea, ci mai degrabă ca un semn că presiunea europeană asupra economiei ruse funcționează, relat
Cancelarul german Friedrich Merz cere recunoașterea efortului economic al aliaților ca reacție la criticile președintelui Trump
Cancelarul german Friedrich Merz a evidențiat și a cerut recunoașterea efortului economic al aliaților europeni în contribuția lor la NATO ca răspuns la criticile președintelui american Donald Trump, care a calificat drept 'ridicole' cheltuielile pentru apărare ale unor parteneri, transmite vineri EFE. 'Am convenit asupra celor 5% și
Lituania vrea să fie inclusă în 'descurajarea nucleară' împotriva Rusiei
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat vineri că dorește ca țara sa, ce se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad, să participe la descurajarea nucleară occidentală împotriva Rusiei, sugerând astfel de fapt desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul lituanian, ceea ce ar impune însă revizuirea Constituției, demers pe care l-a inițiat de
UE impune sancțiuni împotriva a șase ruși implicați în otrăvirea opozantului Aleksei Navalnîi
Uniunea Europeană a decis vineri să impună sancțiuni împotriva a șase cetățeni ruși suspectați de implicare în dezvoltarea unei toxine găsite în diferite probe prelevate din corpul liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, după moartea acestuia prin otrăvire, relatează EFE. În special, UE îi acuză că au lucrat la dezvoltare
Franța crede că summitul NATO de la Ankara poate contribui la 'rearmonizarea' relațiilor dintre Europa și Statele Unite
Franța consideră că la summitul NATO de la Ankara se pot face progrese în 'rearmonizarea' dintre Europa și Statele Unite, o îmbunătățire a relațiilor ce a putut deja fi observată la summitul G7 de la Evian, organizat sub președinția rotativă franceză, transmite vineri EFE. Un optimism justificat, în opinia Parisului, de partic
#Ucraina va primi la summitul NATO un angajament de ajutor militar de 140 de miliarde de euro
Statele europene membre ale NATO și Canada se vor angaja la summitul Alianței săptămâna viitoare să ofere Ucrainei până la sfârșitul acestui an un ajutor militar de 70 de miliarde de euro și din nou aceeași sumă anul viitor, așadar 140 de miliarde de euro, au declarat vineri surse diplomatice citate de agențiile AFP și dpa. Conform acestor su
#Ucraina: Frontul, aproape nemișcat în iunie, după ce trupele ruse au pierdut impulsul (analiză AFP)
Linia frontului a rămas în mare parte neschimbată în iunie în Ucraina, ca urmare a unei pierderi de impuls din partea trupelor ruse în ultimele luni, potrivit unei analize France Presse în baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Datele arată un câștig teritorial net în iunie de 30 km2 pentru armata r
