Republica Moldova își regândește abordarea privind soluționarea conflictului transnistrean, iar formatul internațional de negocieri '5+2' (Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina și OSCE, plus UE și SUA ca observatori) nu mai este considerat un instrument eficient pentru avansarea procesului de reintegrare, a declarat joi viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, într-un interviu, în care a prezentat noua viziune a Chișinăului asupra dosarului transnistrean, relatează Deschide.md și Newstream.md.

Peste două decenii de negocieri în formatul '5+2' nu au produs rezultate concrete, iar actualul context regional face și mai dificilă relansarea acestuia, afirmă el.

'Mai mult de 20 de ani de activitate a acestui format au demonstrat ineficiența lui. Astăzi, cu atât mai mult, nu vedem cum ar putea funcționa', a adăugat Chiveri.

Vicepremierul moldovean a precizat că autoritățile de la Chișinău analizează posibilitatea unui nou mecanism de dialog, în care Uniunea Europeană să joace un rol mult mai important.

În opinia sa, apropierea Republicii Moldova de UE poate deveni principalul factor de atracție pentru locuitorii din regiunea transnistreană și un instrument suplimentar de reintegrare.

Un alt element remarcat de Deschide.md în declarațiile oficialului moldovean este schimbarea accentului de pe negocierile privind statutul politic al regiunii pe integrarea practică a acesteia în spațiul economic și social al Republicii Moldova. Chiveri a afirmat că reintegrarea economică, fiscală, educațională și energetică ar putea reduce în viitor necesitatea unor formule complexe de statut special.

Dacă vom reuși reintegrarea economică, financiară, educațională, socială și energetică este posibil ca necesitatea unui asemenea statut să nu mai existe', a apreciat Valeriu Chiveri.

În același interviu, Chiveri a confirmat că Fondul de convergență, care urmează să fie creat de guvern până la 1 august, va fi alimentat inclusiv din aplicarea treptată a TVA și accizelor pentru agenții economici din regiunea transnistreană. Resursele acumulate vor fi direcționate către proiecte sociale și de infrastructură destinate localităților de pe malul stâng al Nistrului.

Oficialul a subliniat că autoritățile nu urmăresc izolarea economică a regiunii și a respins acuzațiile privind o presupusă blocadă. Potrivit lui, peste 70% din exporturile companiilor din stânga Nistrului sunt orientate spre piața Uniunii Europene, iar Chișinăul va continua să evite măsuri care ar putea provoca o criză umanitară în regiune. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Anda Badea)