Avocatul General al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a recomandat joi respingerea unui recurs depus de Comisia Europeană împotriva hotărârii din 2024 care îi impune divulgarea de informații privind contractele de achiziții de vaccinuri împotriva COVID-19, transmite Reuters.

Comisia Europeană nu a acordat publicului un acces suficient de larg la contractele de achiziție de vaccinuri împotriva COVID-19, a concluzionat Avocatul General, potrivit comunicatului de presă al instanței de la Luxemburg.

Avocatul General a recomandat menținerea hotărârii care a anulat decizia Comisiei de a cenzura numele membrilor echipei de negociere și unele clauze contractuale ale contractului, executivul UE invocând protejarea vieții private a persoanelor și protejarea intereselor comerciale ale companiilor.

Potrivit Reuters, recomandarea constituie o lovitură pentru Comisie și pentru președinta Ursula von der Leyen, care se afla la conducerea executivului UE în timpul crizei COVID.

În contextul pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a instituit un mecanism centralizat de achiziții de vaccinuri pentru a le garanta statelor membre un acces rapid și echitabil la ele. În acest scop, Comisia a constituit o echipă comună de negociere compusă din anumiți funcționari ai săi și un mic număr de experți din statele membre, însărcinată să negocieze cu companiile farmaceutice contractele de achiziție anticipată de vaccinuri, se menționează în comunicatul de presă.

În 2021, membri ai Parlamentului European și persoane particulare au solicitat acces la aceste contracte, precum și la anumite documente referitoare la ele.

Comisia Europeană nu le-a acordat decât un acces parțial, cenzurând în special numele membrilor echipei comune de negociere și anumite clauze contractuale referitoare la despăgubirea companiilor farmaceutice.

Potrivit Comisiei, divulgarea integrală a acestor informații ar fi adus atingere respectării vieții private și integrității persoanelor respective, precum și protejării intereselor comerciale ale companiilor în cauză.

Apreciind că acest acces a fost insuficient, eurodeputații și persoanele particulare respective au sesizat Tribunalul UE, cerând anularea deciziilor litigioase ale executivului UE.

Prin două hotărâri din 17 iulie 2024, Tribunalul UE a decis că Comisia nu a dat publicului un acces suficient de larg la contractele de achiziții de vaccinuri împotriva COVID-19. Comisia a formulat ulterior recursuri în fața CJUE.

În concluziile făcute publice joi, avocatul general Athanasios Rantos propune CJUE să respingă argumentele Comisiei și să confirme hotărârile Tribunalului.

În ce privește, pe de o parte, divulgarea datelor cu caracter personal a membrilor echipei de negociere (în special nume, prenume și rol profesional sau instituțional), avocatul general reamintește că o persoană fizică poate obține comunicarea acestor informații atunci când demonstrează că această transmitere este necesară pentru urmărirea unui obiectiv de interes public.

Curtea a avut dreptate atunci când a decis că transparența procesului de negociere a contractelor de vaccinare împotriva Covid-19 constituie un obiectiv specific de interes public în sensul dreptului UE, afirmă avocatul general.

În plus, el arată că simpla divulgare a unor versiuni anonimizate ale declarațiilor de absență a conflictelor de interese nu permite o verificare concretă și efectivă a imparțialității membrilor echipei.

În ceea ce privește clauzele contractuale referitoare la despăgubirea companiilor farmaceutice, avocatul general recomandă, de asemenea, respingerea argumentelor Comisiei conform cărora divulgarea acestora ar prejudicia interesele comerciale ale companiilor în cauză.

Avocatul General consideră că executivul UE nu a demonstrat că divulgarea clauzelor referitoare la despăgubiri ar fi de natură să favorizeze comportamente strategice abuzive sau să crească riscul de acțiuni în răspundere îndreptate împotriva companiilor farma.

Avocatul General subliniază, mai ales, că aceste clauze nu afectează condițiile de angajare a responsabilității companiilor față de terți lezați, ci privesc exclusiv mecanismele de rambursare susceptibile să intervină între statele membre și companii după stabilirea eventuală a responsabilității acestora din urmă.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Anda Badea)