Franța și Turcia sunt țările din Consiliul Europei unde suprapopularea carcerală este cea mai ridicată, cu 131 de deținuți la 100 de locuri, potrivit unui raport publicat marți, informează un comunicat al instituției.

Aceste date, compilate de Universitatea din Lausanne pentru organizația cu sediul la Strasbourg, provin de la începutul lui 2025. De atunci, autoritățile franceze au furnizat cifre mai recente care sunt și mai alarmante, cu o suprapopulare carcerală estimată la 139,1% în aprilie 2026.

Consiliul Europei numără 46 de state membre, dar unele țări precum Spania, Regatul Unit sau Bosnia au furnizat date pe regiuni.

Din cele 51 de administrații penitenciare care au furnizat date, 14 numără mai mulți deținuți decât locuri disponibile în închisoare, relevă organizația, care veghează la respectarea drepturilor omului pe continent.

În urma Franței și Turciei, închisorile cele mai suprapopulate se găsesc în Croația (123 de deținuți la 100 de locuri), Italia (121), Malta (118), Cipru (117), Ungaria (115), Belgia (114) sau Irlanda (112). Alte cinci administrații penitenciare raportează o suprapopulare moderată. Este vorba despre Finlanda (110), Grecia (108), Scoția (106), Macedonia de Nord (104) și Suedia (103). Alte nouă sisteme penitenciare operează aproape de capacitatea maximă. Aici se încadrează România (100), Portugalia (99), Azerbaidjan (98), Anglia și Țara Galilor (96), Serbia (96), Republica Cehă (95), Olanda (95), Danemarca (95) și Elveția (95).

La polul opus se află Germania, cu 80 de deținuți la 100 de locuri, urmată de Spania (77) și Ucraina (50).

Raportat la populația generală, țările cu cea mai mare populație carcerală sunt Turcia (458 de deținuți la 100.000 de locuitori), Azerbaidjan (271) sau Republica Moldova (245) și, printre statele UE, Ungaria (206), Polonia (189) sau Republica Cehă (178).

Mai jos în clasament se află Franța (119), Belgia (106) sau Elveția (77).

În total, la 31 ianuarie 2025 se aflau puțin peste 1,1 milioane de deținuți în ansamblul țărilor studiate, respectiv o creștere de 8,5% pe an.

O proporție considerabilă dintre deținuții din aceste țări sunt cetățeni străini, respectiv 17%, din cauze precum fluxurile migratorii, legislațiile naționale și factori geopolitici, potrivit studiului. În total, cetățenii UE reprezintă 27% dintre străinii încarcerați în sistemele penitenciare din Europa. Țările cu cea mai mare proporție a deținuților străini sunt Luxemburg (78%), Elveția (73%), Cipru (54%), Austria (53%), Slovenia (52%), Grecia (52%) sau Malta (51%). La polul opus, proporția cea mai redusă de străini în populația carcerală se înregistrează în România (1,1%), Republica Moldova (1,9%) și Azerbaidjan (2,2%).

Proporția femeilor în populația carcerală a crescut de la 4,8% la 5,2% între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, mai menționează studiul.

Media de vârstă a deținuților din instituțiile penale europene este de 39 de ani, cu variații semnificative între țări. Italia și Portugalia au raportat cea mai ridicată medie de vârstă în rândul deținuților (42 de ani), urmat de Muntenegru, Estonia și Serbia (41). Cea mai redusă vârstă medie a populației carcerale s-a raportat de Republica Moldova (30 de ani), Suedia (34), Franța, Cipru și Danemarca (35).

Potrivit Consiliului Europei, asta 'ar putea traduce o schimbare în practicile în materie de condamnare, tipurile de infracțiuni și recursul la măsuri alternative încarcerării'.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Irina Giurgiu)