Numărul de arme nucleare desfășurate și gata de utilizare a crescut semnificativ anul trecut, indică un raport publicat joi, care califică această situație drept o ''evoluție preocupantă'' într-un context de intensificare a conflictelor armate, relatează AFP.

În total, nouă state sunt dotate cu arme atomice: Rusia, SUA, Franța, Regatul Unit, China, India, Pakistan, Israel și Coreea de Nord. Acestea dețineau 12.187 de ogive nucleare la începutul acestui an, potrivit acestui raport, intitulat ''Nuclear Weapons Ban Monitor'' și publicat de ONG-ul Norwegian People's Aid (NPA) în colaborare cu Federația oamenilor de știință americani (FAS).

Acest număr total de ogive nucleare este în ușoară scădere, cu 144, față de începutul lui 2025, însă, în același timp, numărul armelor nucleare disponibile a crescut constant în ultimii ani, ajungând la circa 9.745 anul trecut, potrivit raportului.

Asta înseamnă că prin aceste arme lumea dispune de echivalentul a 135.000 de ogive de puterea celui utilizat la Hiroshima, în Japonia, de SUA, în 1945. Această bombă a provocat moartea a 140.000 de persoane, reamintește raportul.

Și 40% din aceste ogive disponibile, respectiv 4.012 dintre ele, au fost instalate pe rachete balistice în silozuri, pe lansatoare mobile, în submarine sau în baze de bombardiere anul trecut, informează raportul, ceea ce reprezintă o creștere cu 108 în raport cu 2024.

''Creșterea anuală continuă a numărului ogivelor desfășurate este o evoluție preocupantă, care crește riscurile de escaladare rapidă, de erori de apreciere și de utilizare accidentală'', apreciază Hans Kristensen, unul dintre principalii contributori ai raportului, director al Nuclear Information Project la FAS.

''Asta face lumea mai periculoasă pentru noi toți'', subliniază el, citat într-un comunicat al Campaniei internaționale pentru abolirea armelor nucleare (ICAN), din care fac parte NPA și FAS.

Potrivit raportului, această evoluție este cu atât mai îngrijorătoare într-un context de escaladare a conflictelor în Europa, în Asia și în Orientul Mijlociu, care implică uneori state dotate cu arma nucleară.

Documentul invocă de asemenea ''erodarea regimului de dezarmare, de neproliferare și de control al armamentelor în vigoare de multă vreme'', în special odată cu expirarea luna trecută a tratatului New START, ultimul acord încheiat între Rusia și SUA, principalele două puteri nucleare.

Experții detaliază de asemenea punctele de tensiune în sânul comunității internaționale în domeniu, cu un număr crescând de țări aderând la eforturile care vizează o interdicție totală a armelor nucleare. La sfârșitul lui 2025, 99 de țări aderaseră la Tratatul privind interzicerea armelor nucleare din 2017, fie ca părți, fie ca simplii semnatari.

În paralel, statele dotate cu arma nucleară - dintre care niciuna nu a aderat la tratat - investesc masiv în modernizarea și extinderea arsenalelor lor. Și 33 de state așa-numite ''sub umbrela'' țărilor aliate dotate cu ogive nucleare ''susțin activ și întăresc aceste politici'', atrage atenția comunicatul.

''Statele care pretind că armele nucleare le asigură securitatea, în special în Europa, trebuie să înțeleagă că nu există niciun adăpost sub o umbrelă nucleară'', a avertizat Melissa Parke, directoare a ICAN, coaliție de ONg-uri cu sediul la Geneva (Elveția) și laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2017, citată în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: www.npaid.org