Social-democrata Mette Frederiksen s-a declarat 'pregătită să își asume' din nou rolul de prim-ministru al Danemarcei, în ciuda reculului puternic al partidului său la alegerile parlamentare de marți, care au plasat blocul de stânga pe primul loc, dar fără majoritate, comentează AFP.

Cu 21,9% din voturi, social-democrații se află la cel mai scăzut nivel din 1903, departe de cele 27,5% obținute în 2022.

'Ne așteptam la o scădere, deoarece este normal atunci când candidezi pentru a treia oară', a recunoscut Mette Frederiksen care conduce guvernul din 2019. 'Desigur, regret că nu am obținut mai multe voturi', a adăugat ea.

Cele cinci partide din blocul de stânga au obținut 84 din cele 179 de locuri ale parlamentului, fiind astfel sub pragul majorității absolute. La dreapta, cele șase partide însumează 77 de locuri.

'Sunt în continuare pregătită să îmi asum responsabilitățile de prim-ministru al Danemarcei pentru următorii patru ani', a subliniat lidera în vârstă de 48 de ani.

Moderații (centru), conduși de ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen, au obținut 14 locuri și vor juca astfel un rol decisiv în negocierile pentru componența următorului guvern, care se anunță deosebit de dificile.

'Nimic nu arată că va fi ușor să formezi un guvern', a recunoscut Mette Frederiksen care conduce din 2022 o coaliție inedită stânga-dreapta, care include și Moderații.

'Veniți alături de noi. Suntem la centru. Voi v-ați grăbit spre extreme. Noi suntem tot aici', le-a transmis Lokke Rasmussen foștilor săi parteneri.

Foo: (C) Leonhard Foeger/Reuters

Președintele Liberalilor, care, de asemenea, a făcut parte din majoritatea guvernamentală în exercițiu, a exclus o nouă colaborare cu stânga.

'Există acum două opțiuni evidente pentru Partidul Liberal: fie obținem un guvern de centru-dreapta, fie intrăm în opoziție', le-a spus Troels Lund Poulsen susținătorilor săi.

Foto: (c) BO AMSTRUP/EPA

La stânga, Partidul Popular Socialist (SF) a devenit cu 11,6% din voturi al doilea partid din țară pentru prima dată în istoria sa.

'Trebuie să încercăm să garantăm menținerea statului bunăstării, trebuie să încercăm să demarăm tranziția ecologică', a declarat presei lidera sa, Pia Olsen Dyhr. 'Dacă nu reușim să facem acest lucru, nu vom intra la guvernare, vom rămâne în opoziție', a subliniat ea.

Foto: (c) MARTIN SYLVEST/EPA

Partidul Popular Danez, un partid de extremă dreaptă anti-imigrație care a dominat mult timp politica daneză înainte de declinul său din 2022, și-a triplat scorul, ajungând la aproximativ 9,1% din voturi.

'Triplarea numărului de voturi este o expresie remarcabilă a sprijinului poporului danez pentru partidul meu', a declarat pentru AFP Morten Messerschmidt, liderul partidului, salutând rezultatele bune ale extremei drepte în Europa.

Foto: (c) SEBASTIAN ELIAS UTH/EPA

'Acum așteptăm cu toții să vedem ce se va întâmpla în Franța, așteptăm să vedem ce se întâmplă în Ungaria, Olanda și, bineînțeles, în Regatul Unit cu Nigel Farage. Toate acestea sunt partide foarte performante în sectorul nostru și sper că și ele își vor tripla' numărul de voturi, a adăugat el.

Mette Frederiksen, care a condus guvernul danez din 2019, este în general recunoscută pentru pentru calitățile sale de lider, a remarcat Elisabet Svane, analist politic pentru cotidianul Politiken, înainte de alegeri.

'Este o figură unificatoare într-o lume plină de insecuritate, iar danezii sunt îngrijorați - este vorba despre Groenlanda, Ucraina, dronele' care au zburat peste regat, a adăugat ea.

Groenlanda și Insulele Feroe, teritorii autonome, trimit fiecare câte doi reprezentanți în Parlamentul danez, ceea ce ar putea înclina balanța într-o parte sau alta. Se cunosc doar rezultatele din Insulele Feroe unde alegătorii și-au reales deputații, câte unul pentru fiecare bloc.

La Nuuk, capitala Groenlandei, alegătorii au stat la coadă pentru a-și exprima votul imediat ce secțiile de votare s-au deschis marți la ora 11:00 GMT.

Foto: (c) Oscar Scott Carl/EPA

Acestea sunt cele mai importante alegeri din istorie pentru Parlamentul danez și pentru Groenlanda', a declarat pentru AFP premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen.

În Danemarca, țară prosperă cu șase milioane de locuitori, campania s-a concentrat în principal pe probleme interne, cum ar fi costul vieții, statul bunăstării și mediul.

Modelul danez de agricultură intensivă, în special creșterea porcilor, a fost un subiect central al campaniei.

Confruntată cu o extremă dreaptă puternică încă de la sfârșitul anilor 1990, imigrația a fost, de asemenea, o problemă cheie, social-democrații pledând pentru o înăsprire suplimentară a politicilor de imigrație.

'Există încă o majoritate foarte largă în favoarea unei politici stricte de imigrare în Danemarca', a afirmat Mette Frederiksen în discursul său. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)