Instabilitatea internațională în creștere, marcată de conflicte precum războaiele din Ucraina și Iran și recentele atacuri asupra infrastructurii energetice, subliniază încă o dată urgența ca Uniunea Europeană să se îndrepte către autonomie strategică 'în toate domeniile', a declarat directorul SciencesPo, Luis Vassy, într-un interviu acordat EFE.

Această autonomie strategică deplină trebuie să acopere de la energie la apărare, a declarat Vassy, fost șef de cabinet al foștilor miniștri europeni și de externe Catherine Colonna și Stephane Sejourne, precum și fost ambasador al Franței în Olanda, care a preluat conducerea prestigioasei universități franceze la 1 octombrie 2024.

Franco-uruguayanul Luis Vassy a subliniat că situația actuală confirmă o tendință deja evidentă încă de la criza declanșată de războiul dintre Rusia și Ucraina: puternica dependență energetică a UE este una dintre principalele sale slăbiciuni. 'Europa se află într-o situație dificilă deoarece importă masiv energie', a afirmat el.

Această dependență nu afectează doar stabilitatea economică, ci și capacitatea politică și strategică a UE, a avertizat el. Prin urmare, Vassy a considerat esențială reorganizarea modelului energetic european, cu o strategie bazată pe diversificarea surselor de energie și investiții în energie cu emisii reduse.

'Funcționarea societății și a economiei depinde de energie', a explicat el, argumentând că un mix de energie nucleară și regenerabilă, cum ar fi energia solară și eoliană, este cea mai eficientă modalitate de a obține decarbonizarea și suveranitatea energetică.

Prin urmare, el a criticat opoziția de lungă durată față de energia nucleară în Europa. 'Ceea ce ne dorim este o varietate de surse care să garanteze emisii reduse de CO2 și un nivel ridicat de autonomie, iar acest lucru nu poate fi realizat cu combustibili fosili', a argumentat el.

Relația cu Statele Unite

Vassy a abordat și relația dintre Europa și Statele Unite, iar ca răspuns la cei care pledau pentru o distanțare mai puternică față de Washington, directorul SciencePo a prezentat o poziție mai nuanțată.

El a subliniat în același timp că de ani de zile există un mesaj clar de peste Atlantic: Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare în ceea ce privește propria sa securitate.

Acest mesaj, a explicat el, a fost consecvent de-a lungul diferitelor administrații americane, de la președinția democratului Barack Obama, cu decizia sa de a pivota spre Asia, până la perioade mai recente, deși cu tonuri diferite.

'Uneori mesajul este transmis mai prietenește, alteori mai agresiv, dar este consecvent', a remarcat Vassy, adăugând: 'Cei care uneori nu vor să înțeleagă acest lucru sunt europenii'.

Apărare și suveranitate

Vassy a apreciat că problema apărării este elementul fundamental al suveranității. Și, în conformitate cu viziunea președintelui francez Emmanuel Macron, directorul SciencePo a susținut că Europa trebuie să-și dezvolte propriile sale capacități militare care să-i permită să ia decizii independente.

'A fi suveran înseamnă a fi capabil să decizi dacă folosești sau nu forța', a afirmat el, subliniind că această capacitate nu implică neapărat o poziție beligerantă. 'Nu este vorba despre a deveni o putere agresivă, ci despre a fi liber', a subliniat el.

Pentru Vassy, esențial este 'să fii puternic' și să ai capacitatea potențială de a acționa, chiar dacă nu o exerciți. 'Această posibilitate este singura garanție a libertății', a susținut el, subliniind că apărarea nu trebuie considerată un accesoriu în cadrul proiectului european, ci mai degrabă pilonul său central.

Franța apără această poziție de decenii, o poziție care s-a intensificat de la sosirea lui Macron la Palatul Elysee în 2017, într-un context marcat deja de semne de retragere strategică a Statelor Unite în timpul primului mandat al omologului său american, Donald Trump.

Deși nevoia unei mai mari autonomii europene este din ce în ce mai recunoscută, Vassy a avertizat asupra decalajului existent între discursurile politice și faptele concrete. 'Toată lumea acceptă ideea, dar când vine vorba de acțiune, este mai greu', a spus el.

În opinia sa, în rândul statelor membre persistă tentația de a amâna deciziile structurale în speranța unei evoluții favorabile a contextului internațional, în special în ceea ce privește politica SUA. Cu toate acestea, Vassy a insistat că ne aflăm în fața unei tendințe pe termen lung care nu va înregistra o modificare în viitorul apropiat. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)