'Coaliția de Voință', care grupează aliații Ucrainei, dorește ca negocierile desfășurate, sub egida SUA, să implice 'toate părțile vizate atunci când intereselor lor sunt în joc', acesta este un mesaj-cheie subliniat de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, copreședinți ai reuniunii coaliției desfășurate marți în format de teleconferință pentru a reitera sprijinul în favoarea Ucrainei, în contextul împlinirii a patru ani de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, potrivit EFE.

Într-o declarație comună, Macron și Starmer au afirmat că liderii celor 30 de țări care susțin Kievul și-au reiterat 'angajamentul de neclintit de a se ajunge la o pace justă și durabilă, în conformitate cu principiile și Carta Națiunilor Unite'.

În acest sens, ei reafirmă că 'frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță' și, deși felicită SUA pentru 'eforturile' depuse în cadrul negocierilor de pace, insistă asupra faptului ca 'toate părțile vizate să fie implicate atunci când interesele lor sunt în joc'.

Rusia este îndemnată să participe 'constructiv' la discuții și să accepte 'un armistițiu deplin și necondiționat'.

În cazul în care se va ajunge la o încetare a focului, 'Coaliția de Voință' va oferi garanții de securitate Ucrainei 'la mai multe niveluri', așa cum s-a convenit la reuniunea precedentă din 6 ianuarie, și în special prin intermediul așa-numitei Forțe Multinaționale pentru Ucraina, care ar avea 'sprijinul SUA'.

Garanțiile de securitate sunt structurate pe trei niveluri, iar cel mai important și fundamental este consolidarea armatei ucrainene ca primă linie de apărare.

Alături de această primă linie, este prevăzută și implicarea directă a țărilor coaliției în protejarea spațiului aerian, maritim și terestru, precum și sprijinul Statelor Unite în cazul în care ostilitățile se vor relua după preconizatul armistițiu.

SUA, care nu fac parte din 'Coaliția de Voință' (aceasta fiind creată în principal pentru a compensa reducerea sprijinului Washingtonului pentru Kiev odată cu sosirea lui Donald Trump la Casa Albă) nu au participat la reuniunea virtuală de marți.

Liderii țărilor participante la această coaliție și-au reiterat intenția de a intensifica presiunea economică asupra Rusiei prin noi sancțiuni care vor viza în special așa-numita 'flotă fantomă' (navele care transportă petrol rusesc și încearcă să evite interdicțiile pentru comercializarea acestuia), dar și împotriva industriei militare și împotriva rețelelor sale financiare.

De asemenea, țările din cadrul 'Coaliției de Voință' au denunțat atacurile Rusiei împotriva orașelor și infrastructurilor civile din Ucraina, cu 'consecințe umanitare dezastruoase', asigurând că vor acorda ajutor suplimentar, în special prin furnizarea mai multor mijloace de apărare antiaeriană.

În paralel, liderii țărilor aliate Ucrainei au subliniat că Rusia a plătit 'un tribut greu' în acest război, și asta pentru a obține 'câștiguri minime pe câmpul de luptă, cu aproape jumătate de milion de victime numai în ultimul an', salutând recentele contraatacuri ale Ucrainei, care i-au permis să recupereze unele teritorii.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a făcut o evaluare marți dimineață a celor patru ani de război care s-au scurs de la invazia pe scară largă a trupelor ruse în 24 februarie 2022 și a subliniat că acesta a fost 'un triplu eșec pentru Rusia: militar, economic și strategic'.

În primul rând, deoarece războiul 'a întărit Alianța Nord-Atlantică', a cărei extindere Rusia dorea să o împiedice, dar și pentru că i-a unit pe europeni, 'pe care (Moscova) dorea să-i slăbească' și 'a scos la iveală slăbiciunea unui imperialism dintr-o altă epocă', într-o aluzie clară la ambițiile președintelui rus, Vladimir Putin.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut partenerilor Kievului mai multe sisteme de apărare antiaeriană și sprijin pentru repararea sistemului energetic ucrainean, grav afectat de atacurile rusești, în perspectiva iernii viitoare, în cazul în care războiul se va prelungi, notează agenția de presă citată.

'Sper să punem capăt acestui război, dar trebuie să ne gândim totuși la iarna care vine. Trebuie să acționăm rapid', a afirmat el în cadrul reuniunii prin videoconferință a liderilor și miniștrilor din așa-numita 'Coaliție de Voință', vorbind de la Kiev.

'Rusia atacă civilii noștri, energia noastră. Am avut o iarnă teribilă', a afirmat președintele ucrainean, subliniind că fără ajutorul partenerilor Ucrainei și reziliența populației, nu ar fi fost posibil să 'supraviețuim'.

Totodată, Zelenski a solicitat mai multe sisteme de apărare antiaeriană, în special din partea SUA, de la care a cerut 'o a doua și o a treia parte', finanțate prin mecanismul cunoscut sub acronimul PURL de către țările europene, după ce Ucraina a primit o parte dintr-un prim pachet.

'Nu pot dezvălui toate detaliile, dar jumătate din pachet este aici, a sosit acum două zile', a afirmat Zelenski, care a spus că programul va continua.

Într-un interviu acordat luni principalului post al televiziunii publice germane ARD, Volodimir Zelenski afirmase că în 80% din țara sa nu există acoperire cu sisteme Patriot.

'Nu voi spune unde sunt amplasate sistemele Patriot, dar pe 80 % din teritoriul nostru nu există astfel de sisteme antirachetă balistice', a precizat el în interviu.

În discursul său adresat 'Coaliției de Voință', el a pledat pentru acordarea primei tranșe din creditul special de 90 de miliarde de euro. 'A fost o decizie excelentă, dar avem nevoie de bani aici, în Ucraina', a subliniat președintele ucrainean.

În final, Zelenski a subliniat importanța de a permite Europei să se implice 'cât mai mult posibil' în negocierile de pace cu Rusia, mediate de SUA, despre care a spus că sunt programate să fie reluate la Geneva în această săptămână sau în următoarele 10 zile. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)