De-a lungul celor patru ani de război purtat de Rusia împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană (UE) și-a accelerat reînarmarea și a devenit din ce în ce mai conștientă de nevoia de a investi mai mult în propria apărare, în contexul în care unitatea și valorile sale au fost puse la încercare, scrie EFE într-un amplu comentariu dedicat marcării a patru ani de la începerea războiului în Ucraina.

Lecții pentru UE

Primul impact major al războiului asupra UE și a statelor sale membre este conștientizarea faptului că acestea trebuie să fie mai responsabile pentru propria apărare, mai ales într-o perioadă de incertitudine din cauza noii abordări de politică externă a Washingtonului.

''Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a forțat Europa să regândească modul în care se poartă în prezent ostilitățile într-un conflict de mare intensitate'', a declarat pentru EFE Ian Hernandez, analist de politică economică europeană la European Policy Centre.

Astfel, UE nu numai că a dezvoltat noi mecanisme de ajutor financiar și militar pentru Ucraina în acești patru ani, dar a garantat și aprovizionarea cu echipamente prin achiziții comune și consolidarea bazei sale industriale și a acordat o atenție reînnoită articolului 42.7 din Tratatul privind sprijinul reciproc în caz de agresiune armată, a remarcat Hernandez.

Dezbaterea privind crearea unei armate europene a fost resuscitată, iar Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a sugerat că Europa trebuie să discute despre propria sa descurajare nucleară, având în vedere dependența sa actuală de Statele Unite.

În opinia Kristinei Berzina, cercetătoare în domeniul Apărării SUA și Securității Transatlantice la think tank-ul German Marshall Fund, Europa și-a dat seama că se confruntă cu adversarul său obișnuit: Rusia a considerat o amenințare revenirea fostelor țări din Blocul Estic pe drumul lor occidental, a declarat ea pentru EFE.

Impact asupra NATO

Prima implicație a războiului pentru Alianța Atlantică a fost extinderea sa. Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, obișnuia să spună că Rusia își dorea ''mai puțin NATO'' în apropierea granițelor sale, dar a obținut ''exact opusul''. Finlanda s-a alăturat în 2023, dublând practic granița Alianței cu Rusia, iar Suedia a urmat-o în 2024, după decenii de nealiniere militară.

NATO a început prin a oferi ajutor neletal Kievului, apoi a trecut la organizarea antrenamentului trupelor și la transportul de arme furnizate de aliați și, mai recent, la orchestrarea achiziției de arme și muniții americane pentru Ucraina de către europeni și Canada.

În această perioadă, Alianța a văzut, de asemenea, cum acești aliați și-au crescut cheltuielile pentru apărare și au adoptat noi angajamente pentru a continua creșterea acestora - o accelerare europeană în apărare care, potrivit lui Hernandez, nu implică faptul că NATO va înceta să fie ''dependentă structural de Statele Unite''.

Pregătirea societății pentru scenarii de criză câștigă teren. Mai multe țări din Europa occidentală dezbat extinderea rezerviștilor sau posibile forme de serviciu militar obligatoriu, precum și necesitatea pregătirii psihologice a cetățenilor pentru posibilitatea unui conflict armat, a subliniat acest expert.

Intrarea Ucrainei în NATO, însă, în ciuda faptului că este un obiectiv din 2008, este în prezent exclusă de Alianță cât timp țara se află în război.

Ucraina în UE?

Așteptările în acest sens se concentrează acum mai mult asupra UE, care a înțeles că securitatea sa începe în Ucraina, iar de la începutul invaziei, autoritățile de la Kiev au solicitat oficial aderarea și țara a obținut statutul de candidat. La 19 februarie, purtătorul de cuvânt al UE, Anouar El Anouni, a subliniat că ''aderarea Ucrainei la UE ar constitui o garanție de securitate în sine'', în contextul încercărilor de a găsi modalități pentru ca Rusia să nu-și mai atace din nou vecinul.

Totuși, parcursul Ucrainei către Europa obligă UE să-și demonstreze consecvența cu propriile valori și principii, întrucât aderarea unei noi țări necesită unanimitatea tuturor membrilor, iar până în prezent aceștia nu au convenit să deschidă primele capitole ale negocierilor cu Kievul, Ungaria - apropiată de Kremlin - fiind principalul adversar.

''Ca UE să poată include Ucraina depinde de două condiții: încetarea luptelor în Ucraina și voința politică în Europa'', a subliniat Berzina, adăugând că, deși multe țări sunt îngrijorate de costul și povara economică pe care le-ar presupune integrarea, ''realitatea este că Europa va fi responsabilă pentru Ucraina, indiferent dacă face sau nu parte din UE''.

Menținerea Ucrainei pe tușă ar însemna o redresare mai lentă pentru țară și mai puține beneficii pentru UE pe termen lung și ''ar genera genul de disperare la care speră Kremlinul'' în rândul ucrainenilor, a concluzionat cercetătoarea. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)