Armata rusă a reușit să înainteze în Donbas în al patrulea an al războiului din Ucraina, deși este încă departe de a obține controlul asupra întregii regiuni Donețk, unde Kievul controlează în continuare mai mult de o cincime din teritoriu, scrie EFE într-o analiză.

Prin asedierea ''fortăreței'' Pokrovsk și a orașului satelit Mirnograd, rușii au obținut cel mai mare succes de la cucerirea portului Mariupol în mai 2022, deși nu se știe dacă au eliminat toate focarele de rezistență inamică din zonă.

Aceasta este situația actuală de pe front, după ce rușii au cucerit aproximativ 1,5% din teritoriul țării vecine în ultimele 24 de luni:

Generalul Iarnă îngheață trupele rusești

Temperaturile scăzute diminuează de obicei intensitatea conflictului în fiecare iarnă, începând din 2022, dar anul acesta zăpada și frigul au fost mai intense. Șeful Statului Major General rus, Valeri Gherasimov, susține că Moscova a avansat 200 de kilometri pătrați în primele două săptămâni ale lunii februarie, după ce a cucerit 245 de kilometri pătrați în întreaga lună precedentă, jumătate din ceea ce a cucerit în noiembrie (505 km2).

Cu toate acestea, realitatea este că, din noiembrie, nu a existat aproape nicio schimbare în principalele sectoare ale frontului. Rușii abia au reușit să avanseze la periferia orașului Pokrovsk. Ucrainenii continuă să reziste în Grișine, unde operatorii de drone împiedică Moscova să avanseze la vest de Donețk.

Cea mai bună veste pentru Moscova este că, potrivit relatărilor din mass-media, unitățile rusești se află la aproximativ cinci kilometri de un alt punct cheie, Dobropillia, pe care rușii își propun să-l cucerească încă de la jumătatea anului 2025.

Rusia pregătește o ofensivă majoră în Donețk

Atât bloggerii militari de la Kiev, cât și cei ruși consideră că Kremlinul prelungește negocierile trilaterale privind Ucraina, deoarece pregătește o ofensivă majoră de primăvară împotriva nordului Donețkului: Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka. Principalul obstacol în discuții este refuzul Kievului de a-și retrage trupele din regiune.

Potrivit presei oficiale, detașamente rusești sunt staționate la gara Kostiantinivka, un oraș cu 70.000 de locuitori înainte de război, al cărui control este esențial pentru atacarea principalului bastion al armatei ucrainene: Kramatorsk.

Mai mult, odată cu căderea rapidă a Siverskului și mai târziu a Limanului, rușii au în cătarea puștii Slovianskul, centrul revoltei proruse din 2014. Prin urmare, capturarea acestui bastioane ar simboliza practic controlul asupra nordului Donețkului.

Moscova anunță săptămânal că avansează în regiunile nordice Harkov și Sumî cu scopul de a stabili o zonă de securitate.

Contraatacuri ucrainene

Chinuită de probleme cronice de dezertare, armata ucraineană, potrivit tuturor experților, nu are capacitatea de a lansa o contraofensivă, dar a recuperat recent peste 200 de kilometri pătrați, cel mai mare câștig teritorial în doi ani și jumătate de lupte.

Cu toate acestea, șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a afirmat că trupele sale au efectuat mai multe contraatacuri de succes în sud de la începutul lui februarie, în special în zona Guliaipole (Zaporojie), o afirmație confirmată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Moscova a prioritizat capturarea capitalei cu același nume a regiunii Zaporojie, unde a înregistrat cele mai mari progrese în ultimele șase luni.

Potrivit bloggerilor ucraineni, pe lângă recâștigarea controlului asupra mai multor sate, aceste acțiuni au forțat inamicul rus să se retragă cu aproape zece kilometri în unele cazuri. Obiectivul este de a-i împiedica pe ruși să cucerească Orihiv, poarta de acces către capitala regională.

Starlink și Telegram, călcâiul lui Ahile al Rusiei

Armata ucraineană a beneficiat în ultimii patru ani de decalajul tehnologic rus pentru a contracara superioritatea Rusiei în domeniul echipamentelor militare, în special al aeronavelor și rachetelor.

Acest lucru a devenit evident în ultimele săptămâni odată cu deconectarea Starlink, terminalele de internet prin satelit ale miliardarului Elon Musk - pe care armata rusă le folosește ilegal - creând probleme operaționale grave în diverse sectoare ale frontului, în special pentru dronele sale de atac.

Rusia a trebuit să caute alternative în China și în alte țări după ce noul ministru al apărării ucrainean, Mihailo Fedorov, l-a contactat pe Musk, solicitându-i să blocheze terminalele neoficiale.

''Se pare că măsurile pe care le-am luat pentru a opri utilizarea neautorizată a Starlink de către Rusia au funcționat'', a scris Musk pe X.

Același lucru s-a întâmplat și cu încetinirea rețelei de mesagerie Telegram, ceea ce a provocat indignare în rândul militarilor ruși, deoarece alternativa oficială, Max, nu poate îndeplini aceeași funcție.

Deși Kremlinul a încercat să minimalizeze acest lucru, mass-media subliniază că acest lucru a redus calitatea comunicațiilor în timp real dintre liniile frontului și centrele de comandă atunci când se coordonează operațiunile de asalt, fie cu trupe, fie cu drone, și a afectat activitatea apărării antiaeriene rusești.

Frigul ca armă de război

În ultimele luni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, cu o ferocitate deosebită asupra capitalei Ucrainei, Kievul, lăsând milioane de oameni fără electricitate și încălzire, provocând scăderea temperaturilor din interiorul locuințelor afectate la aproximativ 0 grade Celsius.

Ucrainenii au răspuns bombardând regiunile de frontieră rusești Belgorod (134 de morți), Kursk (61 de morți) și Briansk (24 de morți), unde sute de mii de oameni au fost nevoiți, de asemenea, să îndure temperaturile geroase fără nicio modalitate de a-și încălzi locuințele.

În total, de anul trecut, 2.919 civili au murit în război, din care 96 de copii, o creștere de 12% față de 2024, potrivit Conflict Intelligence Team. În plus, 17.700 de civili au fost răniți, o creștere de 25% față de anul precedent.

La cererea Casei Albe, președintele rus Vladimir Putin a declarat un armistițiu energetic de o săptămână la sfârșitul lunii ianuarie, dar a reluat atacurile cu o intensitate egală sau chiar mai mare în februarie, Kremlinul nearătând nicio dorință de a înceta bombardamentele la ultima rundă de negocieri de la Geneva. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)