Legea amnistiei aprobată joi, în unanimitate, într-o dezbatere istorică în Parlamentul Venezuelei, este prezentată de către chaviști ca o posibilitate de a pune bazele unui nou viitor politic, în timp ce ONG-urile și opoziția manifestă îndoieli cu privire la posibilitatea unei reconcilieri, relatează vineri EFE.

Președintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodriguez, a declarat că se simte 'foarte mulțumită' de aprobarea legii care, în opinia sa, deschide o ușă pentru ca cetățenii să se regăsească și pentru ca țara să învețe să conviețuiască în mod pașnic și democratic.

'Pentru ca Venezuela să se dezbrace de ură, de intoleranță, să prevaleze drepturile omului, să prevaleze dragostea, înțelegerea, recunoașterea', a adăugat ea după ce a semnat legea la palatul prezidențial Miraflores, însoțită de președintele Parlamentului, Jorge Rodriguez, și de ministrul de interne Diosdado Cabello.

Lidera chavistă a susținut că trebuie 'să știi să ceri iertare și trebuie, de asemenea, să primești iertare', un drum deschis de această lege, a susținut ea.

De asemenea, președintele Parlamentului a declarat unui grup de jurnaliști la Miraflores că amnistia poate pune bazele pentru a privi spre viitor și pentru a începe un nou drum al păcii în Venezuela.

Amnistia vine, de asemenea, în contextul 'noului moment politic' anunțat de Rodriguez după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către Statele Unite, țară care a pledat și pentru eliberarea deținuților politici. De asemenea, președinta a cerut închiderea temutei închisori El Helicoide, semnalată de opozanți ca un centru de tortură.

Deputații au aprobat acordarea amnistiei pentru faptele sau 'greșelile comise' în timpul mai multor episoade de criză politică care au avut loc între 2002 și 2025, precum lovitura de stat împotriva președintelui Hugo Chavez din aprilie 2002, greva lucrătorilor din domeniul petrolier de la sfârșitul acelui an și începutul anului 2003, precum și protestele antiguvernamentale din 2013, 2017 și 2024.

Cu toate acestea, președinta interimară a cerut Parlamentului, programului Coexistență și Pace, care promovează dialogul politic, și comisiei pentru revoluția judiciară, care urmărește reformarea sistemului de justiție, să evalueze cazurile care nu sunt prevăzute de legea aprobată pentru 'a vindeca rănile, a redresa conviețuirea democratică' și justiția.

Articolul 9 al noii legi exclude de la aplicarea amnistiei infracțiunile privind încălcări grave ale drepturilor omului, crimele împotriva umanității, omucidere intenționată, vătămările corporale grave, traficul de droguri, precum și infracțiunile prevăzute de legea împotriva corupției. De asemenea, stabilește excluderea persoanelor care se află sau pot fi urmărite sau condamnate pentru 'promovarea, instigarea, solicitarea, invocarea, favorizarea, facilitarea, finanțarea sau participarea la acțiuni armate sau de forță împotriva poporului, suveranității și integrității teritoriale' a Venezuelei de către 'state, corporații sau persoane străine'.

În articolul 11 se precizează că un tribunal cu competență în privința infracțiunii imputate va verifica aplicarea amnistiei și va decreta anularea tuturor proceselor în curs sau revizuirea hotărârilor definitive pentru anularea acestora într-un termen 'care nu va depăși 15 zile consecutive'.

Legea prevede, de asemenea, că persoanele beneficiare ale acestei legi care comit infracțiuni după intrarea în vigoare a amnistiei vor fi urmărite penal în mod obișnuit, conform legislației.

ONG-ul Foro Penal înregistrează 644 de deținuți politici, după ce au avut loc peste 400 de eliberări provizorii în cadrul unui proces început pe 8 ianuarie de către guvernul interimar. Majoritatea acestor deținuți nu au primit o condamnare și, potrivit plângerilor rudelor, au existat întârzieri în audierile de prezentare în fața tribunalelor și, de asemenea, în procesele de judecată.

Între timp, ONG-urile care apără drepturilor omului și opozanții venezueleni și-au exprimat rezervele în postări pe rețelele de socializare după aprobarea legii.

Coordonatorul general al ONG-ului Provea, Oscar Murillo, a declarat că ceea ce s-a aprobat nu corespunde 'spiritului de pace și reconciliere pe care ar trebui să îl aibă o normă de această natură'.

Președintele ONG-ului Foro Penal, Alfredo Romero, a afirmat pe X că aprobarea legii trebuie primită cu optimism, dar ea este restrictivă și lasă deoparte 'multe cazuri'.

ONG-ul Justicia, Encuentro y Perdon a semnalat faptul că textul legii este 'revictimizant, excluziv și, în niciun caz, nu garantează eliberarea deplină a tuturor deținuților politici'.

De asemenea, partidul de opoziție Primero Justicia a susținut că legea este 'insuficientă și părtinitoare'.

Însă deputatul opoziției Stalin Gonzalez, membru al comisiei de monitorizare a legii, consideră că amnistia este un 'instrument pentru a reconstrui justiția', deși 'nu este perfectă'. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Anda Badea)