Președintele american Donald Trump va prezida joi prima reuniune a Consiliului pentru Pace, inițiativă care a atras laude din partea aliaților republicanului, dar și critici din partea țărilor îngrijorate că noul organism va submina Organizația Națiunilor Unite, informează Reuters.

Ce este Consiliul pentru Pace și cum au răspuns alte țări la această inițiativă?

Trump a propus pentru prima dată înființarea consiliului în septembrie anul trecut, când și-a anunțat planul de a pune capăt războiului Israelului în Gaza. Ulterior, președintele american a precizat că mandatul consiliului va fi extins dincolo de Gaza pentru a aborda alte conflicte din întreaga lume, iar Trump urma să fie președintele acestuia. Astfel de eforturi au fost în mod tradițional rolul Organizației Națiunilor Unite, amintește Reuters.

Participarea statelor membre ar fi limitată la un mandat de trei ani, cu excepția cazului în care plătesc fiecare câte 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile consiliului și pentru a obține calitatea de membru permanent, se arată în statutul acestuia.

În ianuarie, Casa Albă i-a numit pe secretarul de stat american Marco Rubio, pe trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, pe fostul prim-ministru britanic Tony Blair și pe ginerele lui Trump, Jared Kushner, membri ai Consiliului Executiv fondator al inițiativei.

Ce țări s-au alăturat până acum consiliului?

Contul oficial de pe platforma X al consiliului a enumerat peste 20 de țări ca membri fondatori ai inițiativei, inclusiv principalii aliați ai Washingtonului din Orientul Mijlociu.

Printre acestea se numără Israelul și Arabia Saudită, alături de Egipt și Qatar, care au contribuit la medierea discuțiilor pentru armistițiul dintre Israel și Hamas. Alte țări din regiune includ Bahrein, Iordania, Kuweit, Maroc, Turcia și Emiratele Arabe Unite.

Din alte părți ale lumii, se numără Albania, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Cambodgia, El Salvador, Ungaria, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Uzbekistan și Vietnam.

Ce țări nu s-au alăturat consiliului?

Aliați occidentali cheie ai Washingtonului, precum și marile puteri din Sudul Global, cum ar fi Brazilia, India, Mexic și Africa de Sud, nu au acceptat oferta de aderare.

Liderii Regatului Unit, Uniunii Europene în ansamblul său, Franței, Germaniei, Norvegiei și Suediei au declarat că nu se vor alătura Consiliului.

Luna trecută, Trump a retras invitația pe care i-o adresase Canadei, iritat de discursul istoric al prim-ministrului Mark Carney de la Davos care a spus în esență că 'asistăm la dezintegrarea ordinii mondiale'.

Brazilia și Mexicul au declarat că nu se vor alătura inițiativei, invocând absența palestiniană din consiliu. Vaticanul nu s-a alăturat, spunând că eforturile de gestionare a situațiilor de criză ar trebui gestionate de Națiunile Unite.

China și Rusia, ambele membre cu drept de veto ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, nu s-au alăturat.

Ce atribuții va avea consiliul?

În noiembrie trecut, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție elaborată de SUA care recunoaștea consiliul, pe care l-a descris drept o administrație tranzitorie și temporară 'care va stabili cadrul și va coordona finanțarea pentru redezvoltarea Gazei' în cadrul planului lui Trump până când Autoritatea Palestiniană se va reforma în mod satisfăcător.

Rezoluția a autorizat consiliul să desfășoare o Forță Internațională de Stabilizare temporară în Gaza, limitându-i în același timp domeniul de aplicare doar la Gaza și doar până în 2027. Consiliul pentru Pace este obligat să raporteze progresele pe care le face Consiliului de Securitate, format din 15 membri, la fiecare șase luni.

China și Rusia s-au abținut, spunând că rezoluția nu oferă ONU un rol clar în viitorul Gazei.

Dincolo de Gaza, rămâne neclar ce autoritate legală sau instrumente de aplicare, dacă există, va avea consiliul sau cum va colabora cu ONU și alte organizații internaționale.

Conform cartei Consiliului pentru Pace, acesta va îndeplini 'funcții de consolidare a păcii în conformitate cu dreptul internațional'. Președintele său, Trump, va avea puteri executive extinse, inclusiv capacitatea de a se opune prin veto deciziilor și de a înlătura membri, sub rezerva unor constrângeri.

Ce au spus criticii?

Experții în drepturile omului au declarat că Trump, care conduce un consiliu care supervizează afacerile unui teritoriu străin, seamănă cu o structură colonială și au criticat consiliul pentru că nu include un reprezentant palestinian, în condițiile în care menirea sa este de a supraveghea guvernarea temporară a unui teritoriu palestinian.

Criticii au subliniat, de asemenea, includerea lui Blair, având în vedere rolul său în războiul din Irak și istoria imperialismului britanic în Orientul Mijlociu.

Consiliul a atras atenția și pentru că a inclus 'țări al căror istoric în materie de drepturi ale omului a fost condamnat pe scară largă de grupurile specializate în acest domeniu, cum este cazul unor puteri din Orientul Mijlociu, dar și al unor state precum Belarus și El Salvador.

Au existat critici în special cu privire la includerea Israelului într-un consiliu menit să supravegheze guvernarea temporară a Gazei, având în vedere că teritoriul palestinian a fost devastat de un atac militar israelian care a ucis zeci de mii de oameni, a provocat o criză a foametei, a strămutat întreaga populație a Gazei și a dus la acuzații de crime de război și genocid.

Israelul a declarat că acțiunile sale reprezintă demersuri de autoapărare după ce militanții conduși de Hamas au ucis 1.200 de persoane și au luat peste 250 de ostatici într-un atac din 2023.

Cine va participa la reuniune?

Aproape toate națiunile care s-au alăturat consiliului vor fi prezente la reuniunea inaugurală de joi.

Peste 20 de alte țări vor participa în calitate de observatori, a declarat un înalt oficial american. Printre acestea se numără aliații asiatici apropiați, Japonia și Coreea de Sud, precum și India și Thailanda, din această regiune.

Printre alți observatori se numără Regatul Unit și UE, reprezentată de comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, precum și statele membre individuale Austria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, România și Slovacia.

Președintele Nicușor Dan participă, joi, la Washington, la Consiliul pentru Pace, iar din delegația șefului statului fac parte consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, consilierul prezidențial pentru politici economice și sociale, Radu Burnete, și consilierul de stat din cadrul Departamentului Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni, Vlad Ionescu.

Norvegia și Elveția vor participa, de asemenea, în această calitate, la fel ca și Mexicul și Omanul.

Președinții Argentinei, Javier Milei, și Paraguayului, Santiago Pena, au anunțat că vor călători la Washington pentru a participa la reuniune.

Președintele Indoneziei, Prabowo Subianto, și liderii Cambodgiei, Hun Manet, și Vietnamului, To Lam, și-au confirmat, de asemenea, prezența. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu nu va fi prezent în capitala SUA și îl va trimite în schimb pe ministrul său de externe, Gideon Saar.

Printre subiectele care vor fi discutate se numără reconstrucția Gazei, eforturile de asistență umanitară și desfășurarea unei forțe de stabilizare.

'Președintele va inaugura reuniunea (...) cu un discurs și, într-un fel, va prezida oficial începutul întâlnirii înainte de a pleca spre statul Georgia', a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, într-o conferință de presă.

Leavitt a indicat că lista oficială a participanților la eveniment, găzduit de Institutul pentru Pace din Washington, recent redenumit după Trump, urma să fie publicată. 'Știu că sunt peste 20 de țări. Știu că există mult interes', a explicat ea.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a reiterat că Trump va anunța angajamentul a peste 5 miliarde de dolari din partea membrilor Consiliului pentru Pace pentru 'eforturi umanitare și de reconstrucție în Gaza', așa cum spusese deja președintele însuși în weekend pe rețeaua sa Truth Social.

Entitatea va trimite, de asemenea, 'mii de efective la forța internațională de stabilizare și poliția locală pentru a menține securitatea și pacea pentru oamenii din Gaza', a adăugat Leavitt.

Luni, Trump a declarat că organizația pe care o va conduce va colabora cu Națiunile Unite 'în anumite cazuri', a reiterat că entitatea va merge 'dincolo de Gaza', concentrându-se pe 'pacea în întreaga lume', și a subliniat 'potențialul nelimitat' al organizației.

Majoritatea membrilor fondatori sunt aliați ai lui Trump și își exprimaseră deja sprijinul, în timp ce marile puteri și aproape toate țările europene au fost reticente în a se alătura, considerând că respectiva organizație slăbește ONU.

Potrivit EFE, secretarul de presă al Casei Albe a numit miercuri aceste critici 'profund regretabile'. 'Nu cred că pacea ar trebui să fie partizană, politică sau controversată', a spus ea. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)