În cursul unei convorbiri prin videoconferință cu omologul său chinez Xi Jinping, președintele rus Vladimir Putin a calificat miercuri alianța politică, economică și de securitate între Moscova și Beijing drept un 'factor stabilizator' în lume de astăzi, potrivit AFP.

'În contextul unor turbulențe în creștere, alianța dintre Moscova și Beijing rămâne un important factor stabilizator', a susținut Vladimir Putin, potrivit unei înregistrări video difuzată de Kremlin.

'Suntem pregătiți să continuăm coordonarea cea mai strânsă în probleme atât din agenda globală, cât și din cea regională', a spus el.

Președinții Putin și Xi au abordat cooperarea strategică între țările lor în cursul acestei videoconferințe, înainte cu puțin timp înainte de expirarea tratatului de dezarmare nucleară ruso-american New START, notează EFE.

Totodată, Putin a subliniat că schimburile comerciale dintre cele două țări au depășit din nou 200 de miliarde de dolari în 2025 și că Rusia rămâne principalul exportator de hidrocarburi către gigantul asiatic, în timp ce India a suspendat - potrivit SUA - importul de petrol rusesc.

La rândul său, Xi s-a arătat dispus să discute cu liderul rus 'chestiuni strategice'.

Agenția Xinhua nu a oferit deocamdată detalii despre motivul și conținutul acestei convorbiri.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a explicat ulterior, în cadrul conferinței sale de presă zilnice, că astfel de discuții prin videoconferință datează din 2020.

Anterior, Rusia și China făcuseră apel la președintele SUA, Donald Trump, să prelungească cu un an respectarea limitelor prevăzute de tratatul New START pentru arsenalele nucleare, în conformitate cu o propunere a lui Putin.

Trump nu doar că nu a răspuns inițiativei ruse, ci insistă ca și China să se alăture unui viitor tratat de dezarmare strategică.

Beijingul s-a opus întotdeauna, argumentând că arsenalul său este de zece ori mai mic decât cel al ambelor puteri nucleare, poziție susținută de Moscova

Rusia și China au puternice legături economice, diplomatice și militare, care s-au consolidat și mai mult după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Precedenta discuție telefonică între Xi Jinping și Vladimir Putin a avut loc pe 31 decembrie, când au făcut un schimb de urări de Anul Nou.

Jinping și Putin s-au întâlnit la începutul lunii septembrie la Beijing în cadrul unei parade militare organizate de China cu prilejul marcării a 80 de ani de la victoria aliaților asupra Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial.

Discuția de miercuri dimineață între Xi și Putin intervine în contextul în care SUA susțin că sunt aproape de a încheia un acord pentru a pune capăt conflictului în Ucraina.

Delegațiile ucraineană și rusă se întâlnesc miercuri și joi pentru noi discuții la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite (EAU).

Și dacă face apel în mod regulat la negocieri de pace și la respectarea integrității teritoriale a tuturor țărilor - inclusiv, implicit, a Ucrainei - China nu a condamnat niciodată Rusia pentru ofensiva sa și se prezintă ca parte neutră.

Beijingul respinge acuzațiile că ar furniza arme letale uneia sau alteia dintre tabere și că ar livra componente militare Rusiei pentru industria de apărare a acesteia, acuzând Occidentul de prelungirea ostilităților prin furnizarea de arme Ucrainei.

Ca partener economic-cheie al Rusiei, China este principalul cumpărător mondial de combustibili fosili rusești, inclusiv produse petroliere, alimentând astfel mașina de război a Moscovei.

Beijingul consideră Moscova drept partener prioritar în conturarea unui nou ordini mondiale multipolare post-occidentale, notează EFE.

Discuția de miercuri are loc și în contextul în care Iranul, un alt partener al Chinei, se află sub presiune, în special din partea SUA, în urma reprimării sângeroase în ianuarie a unei ample mișcări de protest. Washingtonul, care cere încheierea rapidă a unui acord în problema nucleară iraniană, a reiterat că nu exclude opțiunea militară împotriva Iranului, dar spune că dorește să ajungă totuși la un acord cu Teheranul. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)