'Rasismul și alte forme de discriminare' persistente în Uniunea Europeană (UE) au fost 'exacerbate de normalizarea discursurilor de extremă dreaptă de către partidele tradiționale' din statele membre ale blocului comunitar, avertizează organizația Human Rights Watch (HRW) în raportul său anual publicat miercuri, informează EFE.

Totodată, în raport se afirmă că încercările UE de 'a restricționa cu orice preț migrația către blocul comunitar' continuă să provoace 'riscuri și abuzuri grave la adresa drepturilor omului', intensificate de modificările introduse de Pactul European privind Migrația și Azilul, care va intra în vigoare anul acesta.

Acesta s-a materializat prin faptul că unele țări, precum Germania, Polonia, Grecia și Finlanda, au restricționat sau suspendat procesele de azil.

În plus, UE în ansamblul său se străduiește să facă mai ușoară respingerea rapidă a cererilor de azil pentru a externaliza această povară către țări din afara blocului comunitar, prin crearea așa-numitelor 'centre de returnare', precum și să crească numărul deportărilor.

Între timp, HRW notează că 1.865 de persoane, între care 342 de copii, au murit în apele mării mare încercând să traverseze din Africa spre Spania.

Atacuri asupra migrației și discriminare

HRW acuză, de asemenea, că 'influența și succesul tot mai mari al partidelor de extremă dreapta în multe părți ale UE, inclusiv în guvern, și normalizarea narațiunilor și politicilor lor au contribuit la alimentarea discriminării și intoleranței față de comunitățile marginalizate, afectând în special migranții, musulmanii și persoanele LGBT'.

Potrivit organizației pentru drepturile omului, cu sediul la New York, în SUA, partidele europene tradiționale au răspuns la pierderea sprijinului, care a fost direcționat către grupurile de extremă dreapta, adoptând poziții și retorici similare 'în loc să contracareze discursul de ură al acestora (grupurile de extremă dreapta - n.r.), contribuind astfel la normalizarea lor', iar mass-media și rețelele sociale au contribuit, de asemenea, la 'amplificarea narațiunilor' dreptei radicale.

De exemplu, în Germania, după câștigarea alegerilor, partidul conservator CDU/CSU a rupt 'un tabu de lungă durată' colaborând cu partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pentru a 'restricționa și mai mult imigrația'.

Acest lucru a dus la măsuri de limitare a accesului la azil și reîntregirea familiei și de intensificare a controalelor la frontieră, însuși cancelarul Friedrich Merz declarând că migrația afectează securitatea orașelor germane.

Și în Regatul Unit, 'normalizarea discursurilor antiimigranți de către guvernul laburist a încurajat extrema dreaptă pe fondul creșterii urii împotriva migranților exprimate pe rețelele de socializare și al atacurilor selective din Irlanda de Nord', rezumă HRW, în timp ce executivul britanic plănuiește să refuze acordarea cetățeniei oricui intră ilegal în țară.

În Grecia, raportul evidențiază returnările rapide, condițiile de 'supraaglomerare extremă' și izolare prelungită a minorilor în taberele din Marea Egee, precum și o politică guvernamentală de suspendare a accesului la azil pentru anumite sosiri și chiar de introducere a unor pedepse cu închisoarea de până la cinci ani pentru cei ale căror cereri de azil au fost respinse și care nu au părăsit țara.

HRW critică, de asemenea, 'modelul represiv de control al migrației' din Italia, unde guvernul a încercat să înființeze centre de detenție pentru persoanele pe care intenționa să le deporteze în Albania - un model blocat de instanțe, dar unul pe care UE nu ar refuza să-l emuleze.

Mai mult, raportul amintește de atacurile asupra comunității LGBTI în țări precum Ungaria, unde marșurile Pride au fost interzise.

Europa și Israel

În ceea ce privește acțiunile de politică externă ale celor 27 de state membre ale UE, răspunsul la agresiunile israeliene în Gaza 'a rămas subiectul care a provocat cele mai multe divizări', potrivit HRW.

În septembrie, Comisia Europeană a aprobat suspendarea pilonului comercial al acordului de asociere UE-Israel, în timp ce unele state membre au mers mai departe, interzicând unilateral comerțul cu coloniile sau declarând persona non grata diverși politicieni israelieni.

În Germania, raportul acuză faptul că autoritățile 'au subminat' libertatea de exprimare, de întrunire și de asociere în timpul protestelor de solidaritate propalestiniene, unde a existat 'o utilizare excesivă a forței polițienești împotriva demonstranților'.

Iar în Regatul Unit, guvernul a interzis grupul activist Palestine Action, o decizie considerată 'nejustificată' de experți ai ONU.

UE a aprobat anul trecut noi sancțiuni împotriva Rusiei și a fost de acord să creeze un Tribunal Special pentru agresiunea împotriva Ucrainei, subliniază raportul.

Cu toate acestea, nu a emis sancțiuni împotriva persoanelor implicate în încălcări ale drepturilor omului în Sudan sau în estul Republicii Democrate Congo (RDC), iar blocul rămâne reticent în a lua o poziție cu privire la drepturile omului în China. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)