Administrația președintelui american Donald Trump pare dispusă să lase să expire, la 5 februarie, tratatul New START pe care l-a semnat cu Rusia, ultimul acord rămas în vigoare între cele mai mari două puteri nucleare ale lumii, pledând în același timp pentru noi negocieri care să implice China, ale cărei capacități nucleare și balistice sunt în creștere, informează miercuri EFE.

Deși Trump însuși a declarat public că este de acord cu limitările impuse de acest acord, care afectează armele nucleare cu rază lungă de acțiune și prevede că nici Moscova, nici Washingtonul nu pot deține mai mult de 1.550 de focoase nucleare operaționale și 700 de rachete pentru a le lansa, atât el, cât și membrii cabinetului său și-au exprimat sprijinul pentru expirarea acestuia joi, 5 februarie.

Motivul este că republicanul și mulți dintre consilierii săi apropiați consideră că pactul, în vigoare din 2011, ar trebui înlocuit de un nou document care să includă și China, având în vedere arsenalul său tot mai mare de arme nucleare și sofisticarea tot mai mare a tehnologiilor sale conexe.

Într-un seminar online organizat marți, de Institutul Stimson, directorul Institutului de Economie Mondială și Relații Internaționale din cadrul Academiei Ruse de Științe, Fiodor Voitolovski, și-a exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea de a aduce în prezent Beijingul la masa negocierilor, având în vedere că acesta deține un număr de arme cu rază lungă de acțiune de cinci ori mai mic decât cele desfășurate de Moscova și Washington.

'Potențialul nuclear strategic al Chinei este în dezvoltare, iar (Beijingul) nu are niciun interes să se impună limitări dezvoltării sale, nici în ceea ce privește sistemele de lansare a armelor, nici focoasele nucleare', a explicat el.

În cadrul aceluiași forum, director adjunct al Centrului pentru Securitate și Cooperare Internațională, Scott Sagan, a prezentat mai multe motive pentru care Casa Albă respinge oferta înaintată deschis de guvernul rus de a semna un nou acord bilateral similar cu New START.

Pe de o parte, Sagan a subliniat că Trump vede pactul ca pe o moștenire a democraților (acesta a fost semnat de Barack Obama și de Dmitri Medvedev în 2010) pe care este capabil să îl înlocuiască cu un acord mai bun. De asemenea, Sagan a subliniat faptul că administrația sa are în prezent prea multe probleme interne și externe pe masă pentru a se concentra pe neproliferare.

Și, mai presus de toate, academicianul american consideră că există mulți oameni care 'șoptesc la urechea lui Trump' și care cred că Washingtonul ar trebui să profite de expirarea tratatului pentru a dezvolta un factor de descurajare și mai puternic împotriva Chinei și Rusiei, permițându-i să negocieze dintr-o poziție de forță în viitor.

La rândul său, Matthew Bunn, profesor de politică externă la Universitatea Harvard, este optimist și consideră că scenariul care se profilează odată cu expirarea tratatului 'reprezintă o pauză, nu sfârșitul erei controlului armelor nucleare'.

Cu toate acestea, el avertizează că un viitor pact trebuie abordat nu doar dintr-o perspectivă mai multipolară și ținând cont de creșterea arsenalului chinezesc (care se preconizează că va ajunge la aproximativ 1.000 de focoase operaționale până în 2030 și va avea un profil și mai strategic), ci și luând în considerare numeroasele progrese tehnologice legate de armamentul atomic.

În acest sens, Dimitri Stefanovic, cercetător la Institutul de Economie Mondială și Relații Internaționale al Academiei Ruse de Științe, este de părere că Moscova este foarte îngrijorată de 'combinarea de capabilități sofisticate introduse în arsenalele Statelor Unite și ale aliaților lor, precum și de integrarea impulsionată de inteligența artificială pentru a asigura că totul funcționează perfect'.

Stefanovic a menționat posibilitatea ca Washingtonul și partenerii săi să poată atinge capacitatea de distrugere, cu arme convenționale integrate cu noi sisteme tehnologice, silozuri sau lansatoare mobile.

Acest lucru ar împiedica adversarul să lanseze un prim atac nuclear și ar distruge așa-numitul concept de 'vulnerabilitate reciprocă', un scenariu potențial pe care Moscova și Beijingul doresc să-l evite cu orice preț și care, dacă nu este abordat în negocierile viitoare, ar putea alimenta și mai mult actuala cursă globală a înarmărilor. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)