Președintele rus Vladimir Putin pare să fi lăsat deoparte, cel puțin pentru moment, delirul său de grandoare și se mulțumește cu controlul provinciei ucrainene Donbas ca principală victorie a sa după patru ani de război sângeros, comentează sâmbătă EFE.

Cucerirea regiunii Novorossiia (Noua Rusie), o himeră imperialistă rusă care includea jumătatea estică a Ucrainei, a făcut loc realității sumbre de pe teren: armata rusă este incapabilă să învingă forțele ucrainene.

În ultimele săptămâni, Kremlinul nu a făcut nicio referire publică la celelalte două regiuni anexate ilegal în 2022, regiunile sudice Zaporojie și Herson, a căror treime nordică este în continuare controlată de armata ucraineană.

Doar Donbas și nimic altceva decât Donbas

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut acest lucru extrem de clar după consultările care au avut loc vineri dimineață între Putin și trimișii Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner.

Principala condiție pentru un acord de pace durabil este 'retragerea' forțelor inamice din regiunile Donețk și Lugansk. Nimic despre celelalte două - o dogmă de netăgăduit până de curând.

În prezent, rușii controlează aproape 80% din Donețk, unde ucrainenii controlează aproximativ 5.000 de kilometri pătrați și practic tot Luganskul.

Acesta este un obiectiv minimalist, având în vedere că Rusia a recunoscut independența autoproclamatelor Republici Populare Donețk și Lugansk cu trei zile înainte de a lansa actuala campanie militară în țara vecină, pe 24 februarie 2022.

Această chestiune s-a aflat în centrul negocierilor de vineri dintre cele două părți, la Abu Dhabi, și va continua să fie așa și sâmbătă. Delegația rusă este condusă pentru prima dată de un amiral, Iuri Kostiukov, adjunct al șefului de stat major și șef al serviciilor de informații militare.

Atât Statele Unite, cât și Ucraina nu ar vedea cu ochi răi crearea unei zone demilitarizate, mai ales că Kievul consideră că pierderea întregii regiuni Donbas ar deschide calea pentru noi ofensive rusești împotriva nordului și centrului țării, care este mult mai plat decât Donbasul.

Un coridor vital către Crimeea

Deși decizia de a nu lua tot sudul Ucrainei va atrage multe critici la adresa Kremlinului din partea celor mai naționaliste sectoare, rușii au foarte puține opțiuni fie pentru a captura capitala regiunii Zaporojie, fie pentru a traversa râul Nipru și a captura capitala regiunii Herson, din care s-au retras în 2022, cea mai mare înfrângere a lor din întregul război.

Deși politicienii ruși continuă să insiste că Odesa este un oraș rusesc, realitatea este că principalul port al Ucrainei este, de asemenea, inaccesibil trupelor rusești și forțelor sale navale, care au plătit un preț mare în încercarea de a bloca orașul de la Marea Neagră.

În primul an de război, rușii și-au atins unul dintre obiectivele strategice: transformarea Mării Azov într-o mare interioară pentru a proteja Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014, de orice agresiune ucraineană.

Cu toate acestea, supraviețuirea Crimeei nu ar fi viabilă dacă armata rusă nu ar stabili un coridor terestru la sud de Donețk, Zaporojie și Herson, care să conecteze continentul rus de peninsulă, care suferă de lipsuri cronice în privința alimentării cu apă.

Putin este încrezător că președintele american Donald Trump va convinge acum Congresul să recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc. Înțelegerea Kremlinului cu privire la dorința șefului Casei Albe de a anexa Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, ar fi în concordanță cu această politică de conciliere reciprocă.

O victorie a la Pirus

De luni de zile, Kremlinul insistă asupra unui presupus și secret 'Consens de la Anchorage', în Alaska, unde a avut loc summitul din august 2025 dintre Putin și Trump și în timpul căruia președintele american a încetat să ceară Moscovei un armistițiu ca o condiție sine qua non pentru soluționarea războiului cu Ucraina.

Dar Kremlinul are grijă să nu dezvăluie conținutul acestei formule, deoarece, potrivit presei, aceasta înseamnă controlul întregului Donbas și înghețarea frontului pe liniile din Zaporojie și Herson, ceea ce ar reprezenta o recunoaștere publică a impotenței armatei ruse.

Cert este că, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, rușii ar avea nevoie de mai mult de un an pentru a cuceri Donețkul, ca să nu mai vorbim de timpul și efortul necesare pentru a cuceri toate cele patru regiuni.

Luni la rând, Putin a prezis un colaps iminent al frontului, dar, în timp ce dezertările în rândurile ucrainene sunt o realitate, rezistența acerbă a ucrainenilor și ineficiența tacticilor militare rusești au fost factori mult mai decisivi.

În timp ce surse occidentale estimează victimele rusești la 25.000 pe zi, bloggerii apropiați Kremlinului vorbesc deja de 300.000 și până la 400.000 de decese începând din 2022 - o cifră uriașă în comparație cu cele 15.000 de decese în cei zece ani ai invaziei sovietice din Afganistan.

Mai mult, Rusia va moșteni nu doar un Donbas bogat în cărbune, oțelării, uzine metalurgice și pământuri rare, ci și un ținut al nimănui, depopulat și devastat de bombardamentele rusești necontenite, a cărui reconstrucție va dura decenii. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)