Cel puțin 5.000 de persoane au fost ucise în revoltele care au zguduit Iranul la începutul acestei luni, marea majoritate fiind demonstranți, a semnalat vineri un ONG din SUA, în timp ce un alt ONG a observat o ridicare parțială a restricțiilor impuse de autoritățile de la Teheran asupra aplicațiilor de mesagerie și de lucru, relatează agențiile AFP și EFE.

ONG-ul american ''Human Rights Activists News Agency (HRANA)'' a confirmat 5.002 decese, dintre care 4.714 în rândul protestatarilor, inclusiv 42 de minori, 207 membri ai forțelor de securitate și 39 de trecători.

Aceeași organizație investighează alte 9.787 de posibile decese și estimează că cel puțin 26.852 de persoane au fost arestate, dar activitatea sa de verificare, la fel și a altor ONG-uri, este complicată de întreruperea internetului impusă de autoritățile iraniene pe 8 ianuarie, comunicațiile online fiind acum reluate parțial.

Un alt ONG, denumit Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia, a confirmat moartea a 3.428 de protestatari, dar susține că cifra reală ar putea ajunge la 25.000.

Autoritățile iraniene au publicat miercuri un bilanț provizoriu al deceselor de 3.117 decese, dintre care marea majoritate, respectiv 2.427, au fost menționați în acest bilanț ca ''martiri'', adică membri ai forțelor de securitate sau trecători, ceilalți fiind menționați ca ''răzvrătiți'', adică protestatari.

Autoritățile de la Teheran au descris revoltele violente începute pe 28 decembrie ca fiind orchestrate din exterior, în special de către SUA și Israel, și pe 8 ianuarie au tăiat accesul la internet, pentru a împiedica protestatarii să se organizeze și să comunice cu străinătatea.

Protestele, lansate de comercianții din Teheran care și-au văzut afacerile afectate de hiperinflație, s-au extins și au degenerat în violențe majore. Acțiunea puternică a forțelor de ordine, descrisă de ONG-ul Amnesty International drept un ''masacru'', a calmat în mare măsură aceste revolte, iar încercarea de înlăturare a regimului condus de ayatollahul Ali Khamenei a fost cel puțin deocamdată zădărnicită.

Șeful poliției iraniene le-a dat luni un ultimatum de trei zile participanților la revolte să se predea, promițându-le că vor fi tratați cu ''mai multă clemență''. Până în prezent nu au fost semnalate cazuri de execuție printre protestatari, dar unele ONG-uri susțin că aceștia riscă să fie acuzați de infracțiuni pasibile de condamnarea lor la moarte.

Statele Unite au afirmat pe 15 ianuarie că Iranul a anulat 800 de execuții ale protestatarilor în urma amenințărilor președintelui american Donald Trump cu o operațiune militară, afirmație catalogată de autoritățile iraniene drept complet falsă.

Potrivit organizației Netblocks, care monitorizează traficul și cenzura online, conexiunile și aplicațiile de mesagerie și de lucru, precum și conexiunile prin VPN, au început să funcționeze parțial în Iran, la două săptămâni după tăierea accesului la internet. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)