Suedia nu se va alătura așa-numitului 'Consiliul pentru Pace' propus de președintele american Donald Trump, a anunțat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, informează agenția EFE.

'Așa cum este formulat acum textul ('Cartei' propuse de SUA n.r.), pentru noi nu este relevant să-l semnăm,' a declarat premierul Kristersson agenției suedeze TT, vorbind de la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Șeful guvernului suedez a menționat că nu a trimis încă Washingtonului un răspuns formal, dar a asigurat că 'răspunsul va fi 'nu''. El a refuzat să speculeze despre cum ar putea reacționa Trump după respingerea de către Suedia a invitației de a participa la acest nou organism, în care președintele american le cere statelor ce doresc să fie membre permanente să plătească o taxă de un miliard de dolari.

'Vom vedea unde va duce toată asta. Desigur, Suedia ia propriile decizii asupra diferitelor acorduri din care dorește să facă parte', a indicat premierul Ulf Kristersson.

Și alte state, precum Franța și Norvegia, au anunțat deja că resping invitația primită din partea lui Trump de a se alătura 'Consiliului pentru Pace' propus de acesta, întrucât consideră că un astfel de organism ar putea urmări să se substituie Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Invitații de aderare la 'Consiliul pentru Pace' au fost adresate de Trump atât aliaților SUA, cât și unor lideri autoritari, precum președintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukașenko (care a răspuns favorabil) sau premierul chinez Xi Jinping. Potrivit unei declarații date presei miercuri de emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, un număr de 20, probabil 25 de lideri au acceptat până în prezent invitația.

Rolul inițial pe care Statele Unite doresc să-l atribuie acestui organism este de a superviza reconstrucția Fâșiei Gaza, dar proiectul său de cartă nu menționează explicit teritoriul palestinian și îi atribuie un rol mai larg, acela de a contribui la soluționarea conflictelor armate din întreaga lume.

Textul de opt pagini al cartei critică direct 'abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori', făcând astfel referire la Organizația Națiunilor Unite (ONU), și îndeamnă la 'curaj' pentru îndepărtarea unor astfel de abordări. Documentul subliniază de asemenea 'necesitatea unei organizații de pace mai agile și eficiente'.

Donald Trump va fi 'primul președinte al Consiliului de Pace', iar puterile președintelui SUA vor fi foarte largi. Numai el va putea să 'invite' alți șefi de stat și de guvern să se alăture organismului și tot el le poate revoca participarea, cu excepția cazului în care 'două treimi din statele membre' se opun, și Trump va avea în plus dreptul să respingă prin veto deciziile votate.

'Fiecare stat membru exercită un mandat cu o durată maximă de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei Carte, mandat reînnoibil de către președinte. Acest mandat de trei ani nu se aplică statelor membre care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar la Consiliul pentru Pace în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei', precizează proiectul. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)