Fosta împărăteasă a Iranului, Farah Pahlavi, văduva ultimului șah iranian răsturnat de la putere de Revoluția Islamică în 1979, a făcut apel marți la forțele de securitate să se alăture mișcării de contestare a regimului ayatollahilor, acțiunile de stradă continuând de peste două săptămâni, relatează AFP.

Apelul făcut de Farah Pahlavi (în vârstă de 87 de ani) vine după cel al fiului său, fostul prinț moștenitor Reza Pahlavi, care s-a exprimat în acest sens în ultimele zile, susținându-i ferm pe manifestanți din SUA, numele său fiind cu regularitate scandat la manifestațiile din Iran.

'Nu uitați că supraviețuirea niciunui guvern, menținerea niciunui avantaj nu justifică vărsarea de sânge a concetățenilor voștri', a transmis ea, adresându-se forțelor de securitate ale regimului de la Teheran și cerându-le să audă 'strigătele de mânie și furie' ale protestatarilor și 'să li se alăture înainte de a fi prea târziu'.

'Știu că spiritele întunecate v-au tăiat mijloacele de comunicare cu lumea de teamă că vocile voastre ar putea fi auzite, dar să știți că mesajul vostru este prea puternic pentru a fi redus la tăcere', a afirmat fosta împărăteasă în comunicatul său.

Adresându-se iranienilor, pe care îi numește 'copiii mei', ea îi încurajează: 'Fiți puternici și credeți că în curând veți sărbători împreună libertatea în Iran și că lumina va triumfa asupra întunericului!'

Farah Pahlavi, a treia soție a șahului, a părăsit Iranul pe 16 ianuarie 1979 împreună cu soțul ei, Mohammad Reza Pahlavi, cu două săptămâni înainte de întoarcerea în țară a liderului revoluției islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini.

La Geneva, unde se află o bună parte a instituțiilor ONU, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru drepturile omului, Volker Turk, s-a declarat 'oripilat' marți de 'represiunea' declanșată împotriva manifestațiilor din Iran, care a făcut deja peste 600 de morți de la începutul acțiunilor de contestare, potrivit bilanțului prezentat de o organizație neguvernamentală.

'Trebuie ca uciderea manifestanților pașnici să înceteze, este inacceptabil ca protestatarii să fie calificați drept 'teroriști' pentru a justifica violența declanșată împotriva lor', subliniază Volker într-un comunicat.

'Iranienii au dreptul la manifestații pașnice. Nemulțumirile lor trebuie ascultate și luate în considerare și nu trebuie să fie instrumentalizate de nimeni', a adăugat Înaltul comisar.

Turk le-a cerut autorităților iraniene 'să pună capăt imediat tuturor formelor de violență și represiune împotriva manifestanților pașnici și să restabilească accesul deplin la internet și la serviciile de telecomunicații'.

Responsabilul ONU a cerut de asemenea ca cei vinovați de aceste grave încălcări să fie trași la răspundere.

Potrivit ONG-ului Iran Human Rights (IHR), represiunea împotriva mișcării de protest care a început la 28 decembrie pe fondul crizei economice, dar care acum sfidează regimul se intensifică. Organizația declară că are confirmarea morții a 648 de protestatari și a aproximativ 10.000 de arestări.

Dar realitatea ar putea fi mult mai sumbră, se teme ONG-ul citat, menționând rapoarte neconfirmate până în prezent care evocă până la 6.000 de morți. Autoritățile de la Teheran au tăiat total comunicațiile prin internet începând cu 8 ianuarie, complicând colectarea de informații.

'Așa cum am văzut în 2022, o mare parte a populației iraniene a ieșit în stradă pentru a cere schimbări fundamentale în guvernarea țării lor', dar 'încă o dată, reacția autorităților constă în recurgerea la forță brutală pentru a reprima revendicările legitime de schimbare', a declarat Turk marți.

'Acest ciclu de violență terifiantă nu poate continua. Poporul iranian și revendicările sale în materie de echitate, egalitate și justiție trebuie să fie ascultate', a insistat el. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: farahpahlavi.org