Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a precizat marți că dezbaterea purtată de unele țări europene, în frunte cu Germania și Regatul Unit, cu privire la o posibilă misiune în Groenlanda nu se concentrează pe trimiterea de trupe pe teritoriul autonom danez, ci pe operațiuni de supraveghere, patrulare, recunoaștere și manevre, informează EFE.

'Ținând cont de dimensiunea insulei Groenlanda și de populația sa foarte redusă de 55.000 de locuitori, dintre care între 25.000 și 30.000 trăiesc în Nuuk, este clar că nu vorbim despre o regiune normală, despre un teritoriu normal. Aceasta înseamnă că doar cu prezența trupelor nu se poate asigura o protecție completă acolo', a spus el într-o conferință de presă comună cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Groenlanda are 2,1 milioane de kilometri pătrați, dintre care 80% sunt în mod permanent acoperiți de gheață.

Prin urmare, a explicat Pistorius,'este vorba de supraveghere, patrule, a vedea ce se întâmplă sub apă, pe apă și în aer, despre recunoaștere și, de asemenea, despre antrenamente regulate in situ pentru a demonstra (SUA) că suntem prezenți'.

Pistorius a subliniat urgența de a pune în funcțiune o misiune în fața amenințărilor anexioniste ale președintelui american, Donald Trump, care a afirmat că intenționează să ia insula arctică 'de voie sau cu forța', argumentând că Groenlanda nu este suficient protejată împotriva Chinei și a Rusiei.

Crearea unei operațiuni 'Santinela Arctică' în jurul Groenlandei, similară cu 'Sentinela Estică' a NATO pentru a proteja teritoriul de-a lungul flancului estic al organizației ar presupune realizarea acesteia în cadrul Alianței Nord-Atlantice, pe lângă timp, și nu ar fi gata 'nici în patru săptămâni, nici în următoarele trei luni', a estimat el.

Europa nu are această marjă, a estimat ministrul german al apărării, care a subliniat că o intervenție din partea SUA pentru a prelua controlul Groenlandei 'ar fi o situație cu adevărat fără precedent în istoria NATO și în istoria oricărei alianțe de apărare din lume'.

'Credem, în acest mic grup care s-a reunit și care schimbă idei împreună cu Danemarca, că sunt necesare câteva semnale în plus, chiar înainte, și, cu siguranță, întotdeauna în coordonare cu americanii', a subliniat Boris Pistorius.

Intenția este, conform declarațiilor sale, 'să le fie clar americanilor' că aliații europeni consideră 'Groenlanda ca parte a NATO' și să conștientizeze că protecția acesteia 'este o sarcină a Alianței și, prin urmare, a aliaților săi'.

'Vrem să documentăm acest lucru și să continuăm să lucrăm la scenarii de exerciții, în desfășurări, în vizite la porturi, în zboruri de supraveghere, dar în coordonare sau, ideal, cu participarea forțelor armate americane', a subliniat el.

Pistorius a mai afirmat că păstrarea în siguranță a Groenlandei și a Arcticii nu reprezintă un interes exclusiv al SUA, ci al NATO în ansamblu și, în plus, al Europei în general.

Ministrul german al apărării a subliniat că ruta Atlanticului de Nord este de o importanță centrală pentru transportul între continentul american și Europa și pentru relațiile dintre cele două. El a adăugat că, în acest moment, este prea devreme să se facă o predicție clară a ceea ce se va întâmpla.

Kallas a susținut că Uniunea Europeană analizează în prezent ce instrumente are la dispoziție pentru a răspunde unei eventuale acțiuni ostile a SUA împotriva unui membru al blocului comunitar și al NATO, precum Danemarca, dar că nu ar fi bine ca acest lucru să se discute în mass-media. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)