Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, a decretat marți șapte zile de doliu pentru 'tinerii martiri' care au murit apărând țara sud-americană și pe președintele Nicolas Maduro, care a fost capturat împreună cu soția sa, Cilia Flores, sâmbăta trecută în timpul unui atac al trupelor americane asupra Caracasului și a trei state învecinate, relatează EFE.

Acești tineri 'și-au oferit viața drept ofrandă apărând Venezuela, apărându-l pe președintele Nicolas Maduro', a declarat Rodriguez în timpul unei vizite într-o comună din Caracas, transmisă de canalul de stat Venezolana de Television (VTV).

'Recunoștința noastră se îndreaptă către ei. Imaginile trupurilor lor neînsuflețite mi-au străpuns sufletul, dar știu că au fost martirizați pentru valorile supreme ale acestei Republici', a adăugat Rodriguez, fără a specifica însă numărul total al morților.

Autoritățile venezuelene nu au raportat nici despre pagubele totale, nici despre persoanele afectate și rănite în urma atacurilor americane din Caracas și din statele Miranda, La Guaira și Aragua.

Până în prezent, au fost confirmate doar 24 de decese în rândul forțelor armate venezuelene și moartea a 32 de militari cubanezi, identificați duminică de guvernul cubanez. Potrivit experților, soldați și agenți de informații din Cuba aliată operează în Venezuela de ani de zile. Aceștia erau responsabili de securitatea personală a lui Maduro ca gărzi de corp sau mențineau disciplina în rândurile forțelor armate.

De altfel, Forțele Armate Naționale Bolivariene (FANB) au organizat marți funeraliile celor 24 de soldați uciși.

'În memoria celor 24 de stele care au fost smulse de pe firmamentul nostru bolivarian de mâna lașă a imperiului', se arată în declarația forțelor armate venezuelene publicată marți pe Instagram, alături de fotografiile bărbaților și femeilor decedați, potrivit dpa.

Între timp, procurorul general Tarek William Saab a anunțat numirea a trei oficiali pentru a investiga ceea ce estimează a fi 'zeci' de morți, atât civili, cât și militari, un număr care, potrivit oficialului, este încă în curs de clarificare.

Surse venezuelene citate de The New York Times au dezvăluit că 80 de persoane au murit în operațiunea din Venezuela, în timp ce oficialii de la Washington au declarat că șase soldați americani au fost răniți, deși președintele Donald Trump a refuzat să confirme cifrele.

Ce se știe despre victimele din rândul cubanezilor

Guvernul cubanez a anunțat duminica trecută că 32 dintre militarii săi au murit în atacul american și a decretat două zile de doliu național, care se încheie marți, zi în care a dezvăluit identitățile decedaților.

Printre victime s-au numărat doi colonei, un locotenent-colonel, patru maiori și trei căpitani, toți din cadrul Ministerului de Interne (Minint), precum și nouă militari în rezervă din cadrul Ministerului Forțelor Armate Revoluționare (Minfar). Și-au pierdut viața și membri ai serviciilor de informații.

Cel mai tânăr soldat ucis a fost un locotenent de 26 de ani din cadrul Minint, în timp ce cel mai în vârstă a fost un colonel de 67 de ani.

Potrivit guvernului de la Havana, cubanezii care au murit 'au căzut în urma unei rezistențe acerbe în luptă directă împotriva atacatorilor sau ca urmare a bombardamentelor'.

Mulți analiști au subliniat că cercul interior de securitate personală al lui Maduro era format în principal din cubanezi, lucru pe care Caracas și Havana nu l-au confirmat niciodată.

Guvernul cubanez a profitat de ocazie ca să-l critice pe Trump, afirmând că poporul insulei este 'pregătit' să-și dea viața, după ce președintele american a declarat că națiunea caraibiană este 'în pragul colapsului' în urma capturării lui Nicolas Maduro și a pierderii accesului la petrolul venezuelean.

Într-un mesaj pe platforma X, ministrul de externe cubanez, Bruno Rodriguez, a declarat că republicanul demonstrează o 'lipsă totală de înțelegere a Cubei' și că 'ignoră intenționat politica sa criminală de strangulare și de război economic intensificat împotriva Cubei, care provoacă daune și disperare familiilor cubaneze'.

Delcy Rodriguez insistă că niciun 'agent extern' nu guvernează Venezuela

Președinta interimară a Venezuelei a declarat marți că niciun 'agent extern' nu guvernează țara sud-americană, în urma afirmației președintelui american Donald Trump că o parte a administrației sale va fi responsabilă de coordonarea unei tranziții în națiunea bogată în petrol.

'Suntem aici guvernând alături de popor. Guvernul venezuelean e cel care ne conduce țara, nimeni altcineva. Nu există niciun agent extern care să guverneze Venezuela', a declarat oficialul de la Caracas.

Rodriguez a susținut totodată că poporul venezuelean este activ pe străzi, mărșăluind pentru a cere eliberarea președintelui Nicolas Maduro și a soției sale, Cilia Flores.

'Am devenit mai puternici, am crescut spiritual pentru a face față provocărilor, agresiunilor, amenințărilor. Personal, celor care mă amenință, le spun: destinul meu este decis doar de Dumnezeu, acesta este răspunsul meu', a adăugat ea.

Un nou șef al gărzii de onoare și al contrainformațiilor militare și un vicepreședinte responsabil cu economia

Delcy Rodriguez l-a numit marți pe generalul Gustavo Gonzalez Lopez comandant al Gărzii de Onoare Prezidențiale și șef al Direcției Generale de Contrainformații Militare (DGCIM).

Numirea a fost anunțată într-un mesaj pe Telegram de către ministrul comunicațiilor, Freddy Anez, care a informat că Gonzalez Lopez îl înlocuiește pe generalul-maior Javier Marcano Tabata în funcția de șef al Gărzii de Onoare, față de care președinta interimară 'și-a exprimat aprecierea' pentru 'dedicarea și loialitatea demonstrate în timpul serviciului său'.

Gonzalez Lopez a ocupat funcția de ministru de interne și de justiție între 2015 și 2016 și cea de director al Serviciului Național de Informații Bolivarian (SEBIN) între aprilie 2019 și octombrie 2024.

Marți, Delcy Rodriguez a numit un fost șef al băncii centrale a Venezuelei în funcția de vicepreședinte responsabil cu economia, o poziție pe care o consideră o prioritate pentru administrația sa, potrivit AFP.

Calixto Ortega Sanchez a fost președinte al băncii centrale a Venezuelei din 2018 până în 2025 și a lucrat anterior în industria petrolieră.

Scenariul economic venezuelean este complex, cu o depreciere a monedei locale de aproape 500%, alimentând temerile de hiperinflație.

Deținuții politici, excluși din discursurile SUA și din Venezuela lui Rodriguez

Subiectul deținuților politici din Venezuela a fost retrogradat, cel puțin în declarațiile publice, în noul capitol pe care Caracas și Washington par să-l fi deschis în relațiile lor, marcat de interesul președintelui american Donald Trump pentru petrolul țării sud-americane, comentează EFE.

După atacurile asupra Venezuelei și capturarea lui Nicolas Maduro, Trump a declarat că prizonierii politici sunt o preocupare secundară: 'Nu am ajuns încă în acel punct. În acest moment, ceea ce vrem este să rezolvăm cu petrolul, să reparăm țara, să o aducem pe linia de plutire și să avem alegeri', a declarat republicanul luni.

Iar în timpul unui discurs susținut ulterior în fața membrilor republicani ai Congresului la Centrul Kennedy din Washington, șeful Casei Albe l-a descris pe Maduro drept un om violent care, a spus el, 'tortura' oameni.

'Au o cameră de tortură în centrul orașului Caracas care este acum închisă, dar a torturat oameni', a declarat Trump, fără a oferi mai multe detalii.

Deși Trump nu l-a numit explicit, unele ONG-uri venezuelene au presupus că se referea la El Helicoide, sediul din Caracas al SEBIN, denunțat ca fiind un centru de tortură.

ONG-ul Justiție, Întâlnire și Iertare a îndemnat marți guvernul venezuelean să elibereze toți deținuții 'dacă închiderea acestui centru este confirmată'.

Organizația Foro Penal, care se ocupă de apărarea deținuților politici, contabilizează 863 de cazuri în țară, dintre care 86 de alte naționalități.

De Crăciun și de Anul Nou, autoritățile venezuelene au anunțat eliberarea - cu măsuri de precauție - a 99 și respectiv a 88 de deținuți politici. Cu toate acestea, ONG-urile locale nu au putut verifica toate cazurile. Până acum, administrația Maduro a susținut că în țară 'nu există deținuți politici' și că cei desemnați ca atare sunt închiși pentru 'comiterea de crime teribile'.

Curtea Penală Internațională a deschis o anchetă asupra Venezuelei în 2018 cu privire la presupuse crime împotriva umanității comise începând cu 2017.

Guvernul Nicolas Maduro a încercat în repetate rânduri să oprească cazul, susținând că sistemul său judiciar desfășoară anchete interne, dar Curtea a respins această poziție în 2023 și a autorizat reluarea anchetei. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)