Administrația Trump a anunțat marți sancțiuni care vizează cinci personalități europene angajate în reglementarea strictă a industriei tehnologice și combaterii dezinformării online, printre care fostul comisar european Thierry Breton care a denunțat un 'val de macartism', notează AFP.

Acțiunile acestor persoane, cărora li se interzice intrarea în Statele Unite, echivalează cu 'cenzura' în detrimentul intereselor americane, a justificat Departamentul de Stat.

'De prea mult timp, ideologii europeni depun eforturi concertate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze opiniile americane cărora li se opun', a declarat pe X secretarul de stat american, Marco Rubio.

'Administrația Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială', a adăugat el, denunțând 'un complex industrial mondial al cenzurii'.

Printre cei vizați se numără francezul Thierry Breton, fost ministru și arhitect al Regulamentului european privind Serviciile Digitale (DSA), care a ocupat funcția de comisar pentru piața internă din 2019 până în 2024, cu largi responsabilități, în special în domeniul digital și industrial.

El a denunțat pe X ceea ce a numit un 'val de macartism' în Statele Unite, referindu-se la vânătoarea de vrăjitoare anticomunistă condusă de senatorul american Joseph McCarthy în anii 1950.

'Ca o aducere aminte: 90% din Parlamentul European - ales democratic - și cele 27 de state membre au votat în unanimitate DSA', legislația europeană privind serviciile digitale, a subliniat Breton. 'Prietenilor noștri americani: +Cenzura nu este acolo unde credeți că este+', a concluzionat el.

Șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a afirmat tot pe X că 'poparele Europei sunt libere și suverane și nu pot permite ca regulile care guvernează spațiul lor digital să le fie impuse de alții'.

Celelalte patru persoane sancționate sunt reprezentanți ai unor ONG-uri care luptă împotriva dezinformării și urii online în Regatul Unit și Germania: Imran Ahmed, care conduce Centre for Countering Digital Hate (CCDH), Clare Melford, care conduce un Index Global al Dezinformării (GDI) cu sediul în Regatul Unit, Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea ONG-ului german HateAid și Josephine Ballon, din cadrul aceleiași organizații.

În general, europenii nu au nevoie de viză pentru a călători în Statele Unite, dar trebuie să obțină o autorizație electronică de călătorie (ESTA).

Președintele american Donald Trump conduce o ofensivă majoră împotriva regulilor tehnologice ale Uniunii Europene care impun reglementări platformelor, cum ar fi raportarea conținutului problematic, considerat de Statele Unite o încălcare a libertății de exprimare.

UE dispune, de fapt, de cel mai puternic arsenal juridic din lume pentru reglementarea tehnologiei digitale.

Washingtonul a fost deosebit de virulent după amenda de 140 de milioane de dolari impusă de UE la începutul lunii decembrie rețelei sociale X a miliardarului Elon Musk, pe care Marco Rubio a descris-o drept un 'atac asupra tuturor platformelor tehnologice americane și a poporului american de către guverne străine'.

De la revenirea sa la putere, Donald Trump are Europa în vizor.

În noua sa Strategie de securitate națională publicată recent, care vorbește despre 'dispariția civilizației' europene, Washingtonul critică la grămadă instituțiile europene 'care subminează libertatea politică și suveranitatea', politicile de imigrație, precum și 'prăbușirea ratei natalității' pe continent.

În februarie, vicepreședintele american JD Vance i-a consternat pe europeni cu un discurs la München în care a afirmat că libertatea de exprimare este îngrădită pe continent, reluând opinii ale partidelor de extremă dreapta, precum AfD din Germania.

În luna mai, secretarul de stat american anunțase deja restricții privind vizele pentru străinii acuzați că 'cenzurează americanii', afirmând că libertatea de exprimare este 'esențială pentru modul de viață american'.

Mai mult, un memoriu recent al Departamentului de Stat, citat în presa americană, menționează noi directive din partea guvernului american care vizează restricționarea vizelor pentru persoanele care lucrează în sectorul tehnologic (vize H-1B), în special pentru cele specializate în moderarea conținutului.

International Fact-Checking Network (IFCN), o rețea internațională, cu sediul în SUA, formată din 170 de organisme de fact-checking, și-a exprimat 'profunda îngrijorare' cu privire la această chestiune. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)