Kosovo și Serbia ''au nevoie de normalizarea relațiilor'' lor, a declarat miercuri pentru AFP prim-ministrul kosovar aflat la sfârșit de mandat Albin Kurti, cu câteva zile înainte de alegerile legislative pe care el speră că partidul său le va câștiga.

Mandatul lui Albin Kurti, la putere din 2021, a fost marcat de acorduri semnate cu Belgradul - care nu a recunoscut niciodată independența Kosovo - rămase însă literă moartă.

Tensiunile dintre cei doi vecini sunt în mod regulat unele puternice, lăsând să planeze riscul unei reluări a confruntărilor și oferind Rusiei mijloace de destabilizare pe continentul european, atenționează Kurti.

''Avem nevoie de normalizarea relațiilor cu Serbia, dar aceasta nu este ușor'', afirmă Kurti. ''Însă normalizarea relațiilor cu un regim autoritar în țara vecină, care nu ne recunoaște, care nu admite nici crimele comise în timpul războiului (de independență din 1998-1999), este destul de dificil'', a adăugat el.

''Avem nevoie de un acord de normalizare', a subliniat premierul albanez, evocând acordul semnat sub egida Uniunii Europene în 2023. 'Trebuie să-l punem în aplicare, ceea ce implică faptul că va exista o recunoaștere reciprocă între cele două țări, cel puțin o recunoaștere de facto'', potrivit lui Kurti.

Însă, pentru a relua dialogul, Serbia ''trebuie să-l predea pe Milan Radoicic'', un sârb acuzat că a pus la cale un atac la Banjska, în nordul Kosovo, în 2023, susține Kurti, sperând că ''UE, Franța și Germania vor face presiuni'' asupra Belgradului în acest sens.

Umbra Rusiei planează de asemenea asupra relațiilor cu Serbia, care nu a renunțat niciodată la legăturile sale cu Moscova și de care ea depinde pentru nevoile sale energetice.

''Există o mulțime de legături'' între cele două țări, susține Kurti, și dacă Rusia ar decide să destabilizeze regiunea, ''în marșul său spre Europa și spre Vest, ea poate conta pe Serbia ca aliată. Iar acest lucru este îngrijorător pentru țara noastră. Însă noi lucrăm cu partenerii noștri pentru a împiedica acest lucru'', a adăugat el.

Kosovo, care speră să adere la NATO, s-a îngrijit de asemenea că relațiile sale cu Washingtonul din ultimele luni, anulând taxele la produsele americane și acceptând să primească până la 50 de migranți din țări terțe extrădați din SUA spre Pristina. Deocamdată, unul singur a sosit în Kosovo.

''Nu cerem niciun ajutor financiar în schimb. Noi facem aceasta pentru a ajuta SUA, care sunt un partener, un aliat, un prieten'', adaugă premierul Kurti, care nu respinge nici ideea unor acorduri similare cu țări europene.

Incapabil să adune un număr suficient de locuri după alegerile legislative din februarie 2025, Albin Kurti a trebuit să decidă alegeri anticipate, organizate duminică, după 10 luni de blocaj politic în timpul căruia Parlamentul, divizat, nu a reușit să formeze o coaliție.

''Sperăm să obținem și mai multe voturi ca în februarie. Nu este suficient să câștigi. Trebuie să câștigi în mod detașat. Pe 9 februarie, noi am câștigat 42,3% (din voturi) și, de data aceasta, noi vrem să depășim 50%'', și-a exprimat el speranța. AGERPRES/(AS - redactor: Adriana Matcovschi, editor online: Gabriela Badea)