Trupele americane vor mai rămâne în Lituania pentru cel puțin încă două rotații de câte nouă luni fiecare, așadar încă un an și jumătate, a declarat vineri șefa guvernului lituanian, Inga Ruginiene, relatează agenția EFE.

'Vreau să spun că același număr de soldați americani vor rămâne în Lituania pentru încă două rotații și că securitatea și cooperarea cu principalii noștri parteneri strategici sunt asigurate pentru o perioadă mai lungă', a afirmat ea la o conferință de presă comună cu premierii celorlalte două state baltice foste republici sovietice care mențin relații tensionate cu Rusia, respectiv Letonia și Estonia.

În Lituania sunt desfășurați peste 1.000 de soldați americani, în cadrul unei prezențe rotaționale.

În noua sa strategie de securitate națională, publicată vinerea trecută, Washingtonul afirmă că dorește să-și reajusteze prezența militară globală pentru a se concentra mai mult pe America Latină și pe combaterea migrației ilegale, subliniind necesitatea ca aliații europeni din NATO să își asume mai multe responsabilități în materie de apărare.

Șefa guvernului lituanian a apreciat că acest document 'nu reprezintă întreaga politică externă a SUA', dar a subliniat că statele baltice au îndeplinit deja multe dintre cererile Washingtonului, inclusiv aceea de a-și crește cheltuielile pentru înarmare.

'Tocmai am anunțat că noi, cele trei țări baltice, au atins 5% din PIB la cheltuielile pentru apărare și cred că acest lucru de asemenea reprezintă o conformare cu documentul (privind strategia de securitate națională a SUA n.red), care afirmă că Europa trebuie să facă mai mult pentru propria securitate', a argumentat Inga Ruginiene.

Lituania, Letonia și Estonia se remarcă în rândul statelor NATO prin cele mai ridicate procente din PIB alocate apărării și ajutorului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia.

În urma presiunilor președintelui american Donald Trump, statele europene membre ale NATO, cu excepția Spaniei, au acceptat la ultimul summit al Alianței să-și crească eșalonat cheltuielile de apărare pentru a atinge procentul de 5% din PIB până în anul 2035, defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiții în sectoare conexe, precum infrastructura, apărarea cibernetică, etc.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)