Un război hibrid în Uniunea Europeană, cu sabotaje în blocul comunitar, posibilitatea încheierii războiului din Ucraina în condiții favorabile Rusiei, noi atacuri din partea Moscovei și retragerea de către SUA a sprijinului în materie de securitate sunt riscurile cele mai probabile cu care s-ar putea confrunta UE în anul 2026, relatează vineri agenția EFE, preluând un document despre o 'hartă a riscurilor' pentru UE în viziunea Institutului Universitar European (EUI).

Astfel, conform raportului anual privind riscurile globale pentru UE redactat de Institutul Universitar European (EUI) - o instituție de învățământ specializată în studii post-universitare și în același timp un ONG - ar exista cinci amenințări 'cu risc ridicat' pentru blocul comunitar anul viitor, ce ar rezulta în urma analizării probabilității și impactului acestora.

În acest document se susține că riscul cel mai probabil pentru UE în 2026 este un război hibrid în Europa, cu atacuri perturbatoare împotriva infrastructurii critice europene, sabotaje subacvatice sau perturbări în furnizarea de energie electrică, printre alte acțiuni.

'Experții anticipează în mod clar că unele state ostile și aliații lor vor continua să cerceteze cablurile, conductele și rețelele Europei și se îndoiesc că actualele măsuri de reziliență ale UE vor fi suficiente', se arată în acest raport, elaborat pe baza unui sondaj extins în rândul experților în securitate din UE.

În al doilea rând, autorii documentului văd un risc într-o eventuală încetare a focului în Ucraina în termeni favorabili Rusiei, cum ar fi de pildă cedarea de teritorii către aceasta, ceea ce în opinia lor ar arăta că 'UE nu își poate configura propriul mediu de securitate și nici descuraja viitoare amenințări din partea Rusiei'.

Al treilea cel mai probabil risc pentru UE în viziunea acelorași autori este un nou atac al Rusiei împotriva unei țări care nu este membră a NATO, respectiv 'redefinirea frontierelor de securitate' în estul Europei, situație ce ar 'eroda' securitatea țărilor de pe flancul estic european.

Retragerea sprijinului militar și a garanțiilor de securitate ale SUA pentru aliații europeni este prezentată ca următorul scenariu cel mai probabil, dar cu 'cel mai mare impact' asupra UE în 2026.

Conform autorilor documentului, odată cu revenirea lui Donald Trump la putere Washingtonul a trecut de la poziția de aliat cheie la o sursă majoră de risc pentru UE, de unde ar rezulta 'o vulnerabilitate structurală' în arhitectura de securitate a blocului comunitar. În ciuda noilor angajamente ale statelor UE membre ale NATO de a-și crește cheltuielile pentru înarmare, 'UE este încă departe de a putea înlocui pe termen scurt garanțiile SUA', se arată în raport.

Pe de altă parte, tensiunile din regiunea Indo-Pacific, cu un eventual conflict armat între China și Taiwan, devin tot mai importante pe agenda de risc a UE, deși într-o astfel de situație blocul comunitar ar putea fi expus mai degrabă ca 'putere comercială decât ca actor militar direct'.

Studiul institutului EUI menționează și alte riscuri pentru UE în 2026, printre care încălcarea armistițiului dintre Israel și Hamas, intensificarea traficului cu droguri în UE, dar și ceea ce prezintă drept 'subordonarea completă' a guvernului din Georgia față de agenda Rusiei. În Georgia, opoziția susținută de Bruxelles, de state vest-europene și de fosta administrație a președintelui american Joe Biden desfășoară cu regularitate proteste de stradă, unele violente, și nu recunoaște rezultatul alegerilor legislative desfășurate anul trecut și câștigate de partidul Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze. Acesta din urmă acuză opoziția și UE că urmăresc să-l înlăture de la putere pentru a putea deschide în Georgia un al doilea front împotriva Rusiei.

Unele riscuri enunțate în raportul institutului european, deși mai puțin probabile, ar avea un impact semnificativ în eventualitatea realizării lor, cum ar utilizarea armelor nucleare de către Rusia, un conflict militar între NATO și Rusia sau între China și SUA. Din punctul de vedere al impactului, amenințările cu risc scăzut sunt cele ar avea efectele cele mai dăunătoare pentru UE, autorii documentului incluzând aici și ceea ce afirmă a fi creșterea violenței politice organizate și a numărului grupurilor extremiste în UE.

Pe scurt, această hartă globală a riscurilor pentru 2026 prezintă imaginea unei Uniuni Europene care va trebui să gestioneze crize pe mai multe fronturi, dar își va concentra atenția strategică asupra flancului său estic, a infrastructurii sale și a fiabilității relațiilor cu Washingtonul, a cărui strategie de securitate națională publicată vinerea trecută evidențiază pentru UE cu totul alte riscuri decât cele descrise în raportul respectivului institut european.

Statele Unite remarcă astfel în cazul UE declinul economic, excesul de reglementare al Bruxelles-ului, subminarea identității și a suveranității statelor naționale, migrația ilegală, cenzurarea libertății de exprimare, suprimarea opoziției politice, precum și așteptările nerealiste față de războiul din Ucraina pe care le au liderii europeni susținători ai Kievului.

'Ponderea Europei în PIB-ul global a scăzut de la 25% în anul 1990 la 14% astăzi, parțial din cauza reglementărilor naționale și transnaționale care subminează creativitatea și productivitatea', se arată în documentul cu Strategia de Securitate Națională a SUA.

'Dar acest declin economic este eclipsat de perspectiva reală și mai puternică a unei ștergeri a civilizației (europene). Cele mai mari probleme cu care se confruntă Europa includ activitățile Uniunii Europene și ale altor organisme transnaționale care subminează libertatea politică și suveranitatea, politicile privind migrația care transformă continentul și creează tensiuni, cenzurarea libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice, scăderea natalității, precum și pierderea identităților naționale și a încrederii în sine', enumeră Washingtonul.

'Dacă aceste tendințe continuă, continentul (european) va fi de nerecunoscut peste 20 de ani sau probabil chiar mai devreme', mai avertizează SUA în noua strategie de securitate națională elaborată sub conducerea președintelui Donald Trump.

Cât despre războiul din Ucraina, pentru soluționarea căruia liderul de la Casa Albă a propus un plan de pace contestat de Kiev și de aliații europeni, 'administrația Trump se află în dezacord cu oficialii europeni care au așteptări nerealiste de la război și sunt instalați la conducerea unor guverne minoritare instabile, dintre care multe încalcă principiile de bază ale democrației pentru a suprima opoziția', se arată în document. 'O mare majoritate dintre (cetățenii n.red) europeni doresc pacea, dar această dorință nu este tradusă în politici, în mare măsură din cauza subminării proceselor democratice de către aceste guverne', mai constată administrația americană.

'Diplomația americană va continua să susțină democrația autentică, libertatea de exprimare și celebrarea fără scuze a caracterului și istoriei individuale a națiunilor europene. America își încurajează aliații politici din Europa să promoveze această renaștere a spiritului, iar influența crescândă a partidelor patriotice europene dă într-adevăr motive de mare optimism', apreciază Washingtonul.

'Scopul nostru este să ajutăm Europa să-și corecteze traiectoria actuală. Vom avea nevoie de o Europă puternică, pentru a ne ajuta să concurăm cu succes și care să colaboreze cu noi pentru a împiedica orice adversar să domine Europa', asigură SUA în documentul său de strategie.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)