Amiralul american Frank Bradley a fost considerat responsabil de Casa Albă și de secretarul apărării, Pete Hegseth, pentru că a dat ordinele atacului din 2 septembrie, în care au fost uciși doi oameni care supraviețuiseră unui bombardament inițial asupra ambarcațiunii lor în Caraibe, în apropiere de Venezuela, scrie EFE, care califică atacul drept 'o crimă de război de manual' care l-a pus pentru prima dată pe șeful Pentagonului sub o intensă supraveghere mediatică.

Atacul din 2 septembrie face parte din campania militară a SUA ordonată de președintele Donald Trump sub pretextul combaterii traficului de droguri, iar Bradley, șeful Comandamentului Operațiunilor Speciale și la acea vreme șeful Comandamentului Operațiunilor Speciale Întrunite (JSOC), va fi audiat joi de Senat.

Conducerea Pentagonului, în frunte cu Hegseth, este sub lupa senatorilor din ambele partide, republican și democrat, care au numit acțiunile armatei 'rușinoase' și au cerut 'consecințe grave' dacă se confirmă că supraviețuitorii primului atac au fost vizați de o unitate de comando din renumita SEAL Team 6.

În ceea ce-l privește, Bradley, cu 30 de ani de serviciu militar și o vastă experiență în luarea deciziilor în centrele de comandă în mijlocul atacurilor schimbătoare, a fost vizat chiar de Casa Albă, care îl consideră responsabil pentru ordonarea celui de-al doilea atac. Marți, Hegseth însuși a declarat că deciziile au fost luate în plină 'ceață a războiului' și că nu a fost prezent în timpul rundei finale de bombardamente împotriva ambarcațiunii.

Bradley este responsabil din acest an de Comandamentul Operațiunilor Speciale ale SUA (USSOCOM), comandamentul suprem al forțelor speciale americane. Timp de peste un deceniu, el a luat decizii în operațiuni extrem de volatile ale forțelor speciale împotriva forțelor ostile neregulate, cum ar fi în cazul Afganistanului.

Deși Casa Albă îl susține public pe amiral, respingând acuzațiile de crime de război și afirmând că a acționat 'în limitele autorității sale', faptul că a încercat să-l plaseze în centrul deciziei de a ordona uciderea ocupanților ambarcațiunii care transporta droguri în Caraibe, în timp ce aceștia se agățau de epavă după impactul inițial, îl pune într-o poziție extrem de precară.

Bradley, originar din Texas, a deținut diverse funcții în cadrul forțelor speciale, având o carieră axată pe operațiuni de elită și comandă strategică.

Profilul său evidențiază faptul că în 2001 s-a numărat printre primii soldați americani detașați în Afganistan după atacurile din 11 septembrie, consolidându-și experiența în operațiuni cu risc ridicat și conflicte internaționale. Marina îl descrie pe Bradley ca fiind un ofițer pregătit să conducă operațiuni 'extrem de sensibile' în scenarii multiple, cu mai multe unități de elită sub comanda sa.

Presiunea asupra lui Bradley s-a intensificat atunci când declarațiile publice de susținere ale lui Hegseth și ale Casei Albe l-au expus atenției publice. Experți citați de Time sugerează că administrația l-a 'trădat' pe amiral, provocând 'fiori în lanțul său de comandă' de teama informațiilor pe care acesta le-ar putea furniza Senatului.

Conform unei relatări inițiale a publicației Washington Post, mai mulți membri ai forțelor armate au declarat că Hegseth a dat ordinul direct de eliminare a supraviețuitorilor primului atac din 2 septembrie.

Deși Hegseth a declarat public că îl susține pe Bradley, președintele Trump a indicat că secretarul apărării i-a garantat că ordinul de eliminare a supraviețuitorilor nu a venit de la el.

Controversa din jurul lui Bradley vine pe fondul tensiunilor dintre Statele Unite și Venezuela, amenințată de Trump cu lansarea de operațiuni terestre și după peste 20 de atacuri asupra unor ambarcațiuni în apele internaționale, în care peste 80 de suspecți de trafic de droguri au fost uciși. Până în prezent, nici numele decedaților, nici cantitatea de droguri presupus confiscată nu au fost dezvăluite public. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)