Miniștrii de externe ai Germaniei, Regatului Unit, Franței, Finlandei, Italiei și Poloniei au pledat luni, într-o discuție cu omologul lor ucrainean, Andrii Sîbiga, pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei și o decizie rapidă de confiscare a activelor rusești înghețate în Occident pentru a fi folosite în sprijinul Ucrainei, relatează agenția EFE.

Este ceea ce a declarat ministrul ucrainean după această discuție în care i-a informat pe respectivii miniștri europeni despre rezultatele întâlnirii care a avut loc duminică în Elveția între reprezentanții Washingtonului și Kievului asupra planului de pace cu Rusia propus de SUA și din care numeroase propuneri sunt contestate de Ucraina și de susținătorii săi europeni.

'Am convenit asupra necesității de a menține presiunea asupra Rusiei', a declarat Sîbiga, conform căruia participanții la convorbire au pledat pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei și adoptarea, înainte de sfârșitul anului, a unei decizii care 'să permită utilizarea integrală a activelor rusești înghețate'.

Uniunea Europeană finanțează deja o parte din ajutorul acordat Ucrainei cu veniturile generate de activele rusești înghețate, dar blocul comunitar nu a ajuns la un acord asupra confiscării acestor active din cauza temerilor unor țări, precum Belgia, unde sunt depuse majoritatea fondurilor, cu privire la potențialele consecințe juridice și economice.

Statele Unite au propus un plan în 28 de puncte menit să pună capăt războiului ruso-ucrainean, primit însă cu reacții negative de Ucraina și de susținătorii săi europeni, care în prezent negociază cu Washingtonul revizuirea acestui plan și au venit cu o contrapropunere de plan.

În urma unor negocieri desfășurate duminică la Geneva, SUA și Ucraina au emis o declarație comună în care afirmă că au elaborat 'un cadru de pace rafinat', dar fără detalii concrete.

Versiunea inițială a planului propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Donețk și Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind rusești, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson și Zaporojie din sud și sud-est ar fi împărțite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi înghețată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk și în cea nord-estică Harkov.

Dar Ucraina și aliații săi europeni refuză cedarea către Rusia a unor teritorii pe care aceasta nu le controlează și cer ca orice negociere să pornească de la actuala situație a liniei frontului.

De asemenea, în versiunea inițială a planului american, Ucrainei i se solicită să-și limiteze forțele armate, reducându-și efectivele la cel mult 600.000 de soldați, să renunțe la toate armele cu rază lungă de acțiune, precum și la aspirația de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să și-l înscrie în Constituție, în timp ce aliații europeni ai Kievului cer plafonarea efectivelor forțelor armate ucrainene la 800.000 de soldați.

Tot conform planului american, Ucraina ar putea primi garanții de securitate occidentale prin care un atac asupra ei să fie considerat drept un atac asupra 'comunității transatlantice', dar fără prezența de trupe străine pe teritoriul său, doar cu staționarea unor avioane de luptă europene în Polonia vecină, în timp ce aliații europeni ai Ucrainei au cerut anterior insistent desfășurarea unui contingent de trupe în Ucraina, mai ales Franța și Regatul Unit, deși Rusia a precizat că o asemenea desfășurare este pentru ea inacceptabilă.

Planul american conține și o serie de clauze de natură economică. Astfel, o sută de miliarde de euro din activele Rusiei înghețate în Occident ar urma să fie direcționate către reconstrucția Ucrainei, dar aliații europeni ai Kievului vor trebui să contribuie în acest demers cu încă o sută de miliarde de euro, în timp ce SUA ar obține profituri din participarea la activitățile de reconstrucție, o abordare inacceptabilă pentru europeni.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Ada Vîlceanu)