Adunarea Națională a Franței (camera legislativă inferioară) a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, 'suspendarea' reformei impopulare a pensiilor, adoptată în 2023 și emblematică pentru al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron, transmite AFP.

Textul a fost aprobat cu 255 voturi pentru și 146 împotrivă, având susținerea majoritară a socialiștilor, ecologiștilor, RN (Rassemblement national), și cu abținerea deputaților Renaissance (partidul prezidențial).

Franța Nesupusă și comuniștii au votat împotrivă, denunțând o simplă 'decalare' a aplicării reformei.

Reforma pensiilor, care majorează progresiv vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, a declanșat o mobilizare masivă în stradă, înainte de a fi adoptată prin asumarea răspunderii guvernului, fără votul parlamentului, în 2023.

Pe 14 octombrie, prim-ministrul francez Sébastien Lecornu a anunțat în Adunarea Națională că propune suspendarea reformei pensiilor 'până la alegerile prezidențiale' din 2027, într-o tentativă de a depăși blocajul politic din Franța. Suspendarea era considerată mai ales de către Partidul Socialist o condiție prealabilă pentru a nu răsturna guvernul.

Textul aprobat miercuri suspendă până în ianuarie 2028 creșterea progresivă spre 64 de ani și majorarea numărului de trimestre de cotizat.

În mod concret, generația născută în 1964 va ieși la pensie la vârsta de 62 de ani și 9 luni (ca și precedenta), în loc de 63 de ani cum era prevăzut în reformă, și cu cotizații la asigurări sociale timp de 170 de trimestre în loc de 171.

Evaluată la 100 milioane de euro în 2026 și 1,4 miliarde în 2027 de către guvern, suspendarea reformei ar costa odată cu extinderea la alte categorii de populație 300 milioane de euro în 2026 și 1,9 miliarde în 2027.

Franța a ajuns să aibă deficitul public cel mai ridicat din zona euro, datoria publică cea mai masivă de aproape 3.500 miliarde de euro și a treia ca procent din PIB (după Grecia și Italia).AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Florin Ștefan, editor online: Irina Giurgiu)