Egiptenii încep să voteze luni și marți pentru a reînnoi Adunarea Națională, alegeri despre care criticii regimului spun că ar urma să consolideze controlul președintelui Abdel Fattah al-Sisi asupra vieții politice, în urma alegerilor pentru Senat deja câștigate de aliații acestuia, informează AFP.

Dintre cele 596 de locuri din camera inferioară, 568 sunt disponibile pentru alegeri, restul de 28 fiind numite direct de președintele Sisi, fostul șef al armatei care a venit la putere în urma înlăturării din 2013 a islamistului Mohamed Morsi, ce fusese ales democratic cu un an mai devreme.

Procesul electoral are două calendare, în funcție de guvernorate. Unele, între care Giza, Luxor și Alexandria, vor vota luni și marți, în timp ce altele, inclusiv Cairo, vor vota pe 24 și 25 noiembrie, rezultatele finale fiind așteptate pe 25 decembrie.

Aceste alegeri parlamentare au loc după scrutinul pentru camera superioară, marcat de o prezență scăzută la vot de 17% și câștigat de coaliția pro-guvernamentală 'Lista Națională pentru Egipt', care include 12 formațiuni politice, între care și partidul majoritar Mostaqbal Watan (Viitorul Națiunii).

Aceeași coaliție, care include Frontul Național fondat de un fost ministru cu sprijinul financiar al omului de afaceri Ibrahim al-Organi, un apropiat al președintelui Sisi, este din nou considerată favorită de către observatori.

Opoziția rămâne fragmentată, unele partide candidând independent, în timp ce altele s-au alăturat listelor pro-guvernamentale.

Sistemul electoral parlamentar este mixt: jumătate din locuri sunt alocate proporțional pe baza listelor de partid, în timp ce cealaltă jumătate revine candidaților independenți. Un sfert din locuri sunt rezervate femeilor.

Potrivit analiștilor, aceste alegeri sunt de o importanță deosebită, deoarece sunt ultimele înainte de sfârșitul, în 2030, al celui de-al treilea mandat al lui Sisi, care se presupune a fi ultimul.

'Sisi are nevoie de un parlament pe care să-l poată controla total', a declarat pentru AFP Timothy Kaldas de la Institutul Tahrir pentru Politica din Orientul Mijlociu (TIMEP).

'Dacă dorește să rămână la putere după 2030, următorul parlament va fi cel care va trebui să inițieze revizuirile constituționale necesare', a adăugat el.

Datorită amendamentelor constituționale adoptate în 2019, mandatul prezidențial a fost prelungit de la patru la șase ani, termenul limită fiind amânat până în 2030.

Adesea criticat pentru autoritarismul său și pentru bilanțul în privința drepturilor omului, guvernul egiptean se laudă că a purtat un dialog național cu opoziția.

Însă, potrivit mai multor ONG-uri, închisorile adăpostesc zeci de mii de prizonieri politici, activiști, jurnaliști și personalități ale opoziției, ceea ce guvernul neagă.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Lăzăroiu)