O constatare a eșecului, dar și o rază de speranță: liderii internaționali reuniți joi în orașul brazilian Belem au recunoscut că omenirea nu a reușit să limiteze încălzirea climei globale așa cum se prevedea în Acordul de la Paris din urmă cu zece ani, dar au încercat să acorde un nou impuls acestor inițiative în urma regreselor înregistrate de multe țări, informează AFP.

'Am eșuat' în încercarea de a limita încălzirea climei cu 1,5°C în raport cu perioada preindustrială, care era obiectivul cel mai ambițios al acordului din 2015, a deplâns secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în deschiderea summitului, evocând totodată 'un faliment moral'.

Oamenii de știință au confirmat că omenirea va depăși pragul de încălzire de 1,5°C în jurul anului 2030, riscând o încălzire extremă și cu consecințe ireversibile.

'Prea multe corporații obțin profituri record din devastarea climei, cheltuind miliarde pe lobby, înșelând publicul și obstrucționând progresul. Prea mulți lideri rămân captivi acestor interese înrădăcinate', a adăugat Antonio Guterres în discursul său.

Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a afirmat la scurt timp după aceea că 'fereastra de oportunitate' în privința acțiunilor necesare 'se închide rapid' și a criticat totodată 'minciunile forțelor extremiste' care favorizează 'degradarea mediului'.

Puțin mai devreme, Organizația Meteorologică Mondială (OMM) - o agenție din cadrul ONU - a anunțat că 2025 va ocupa cel mai probabil locul al doilea sau al treilea în clasamentul celor mai călduroși ani înregistrați vreodată în istoria măsurătorilor meteorologice.

'Dar, pe de altă parte, nu am fost niciodată mai bine pregătiți ca acum pentru a contraataca', a mai spus secretarul general al ONU. Alții laudă progresele fenomenale înregistrate în domeniul energiilor regenerabile, care lasă să se întrevadă un viitor fără petrol.

Reprezentanți din zeci de țări, însă doar aproximativ 30 de șefi de state și de guverne, au răspuns invitației de a fi prezenți în Belem, un oraș fluvial din Amazonia braziliană cu câteva zile înainte de deschiderea celei de-a 30-a Conferințe ONU pentru climă (10-21 noiembrie).

Președintele francez al COP21 de la Paris, Laurent Fabius, a venit la această reuniune însoțit de celebrul său ciocan verde cu care a anunțat ratificarea emblematicului acord din 2015.

'Viitor fără combustibili fosili'

Alegerea capitalei statului brazilian Para pentru a găzdui o ediție a COP a stârnit polemici din cauza infrastructurilor limitate ale acestui oraș, care au limitat venirea delegațiilor mici și a ONG-urilor. Situația a ajuns într-un asemenea punct încât Brazilia a trebuit să găsească fonduri pentru a caza gratuit delegații din țările cele mai sărace pe două nave de croazieră închiriate.

Acest oraș cu 1,4 milioane de locuitori, dintre care jumătate trăiesc în favele, nu a găzduit niciodată un astfel de eveniment internațional, iar autoritățile federale și cele din statul Para au investit pentru a renova sau a construi infrastructuri.

'COP30 îi aduce orașului Belem notoritatea pe care el o merită. Este important ca privirile să fie îndreptate spre regiunea noastră, spre Amazonia', a declarat Karol Farias, o specialistă în machiaj în vârstă de 34 de ani, venită să își facă cumpărăturile în piața Ver-oPseo, unul dintre locurile emblematice ale orașului și care a fost renovat în întregime.

Proiecte

Aproximativ 10.000 de agenți ai forțelor de ordine au fost mobilizați, cărora li se adaugă 7.500 de militari trimiși special în această zonă.

Țara gazdă, Brazilia, nu va încerca să obțină noi decizii climatice la acest summit, ci dorește ca la COP30 să fie fixate angajamente concrete și o monitorizare a promisiunilor făcute în trecut, de exemplu în ceea ce privește dezvoltarea energiilor regenerabile.

De asemenea, Brazilia va lansa joi un fond dedicat protejării pădurilor (TFFF), la care Guvernul britanic nu va contribui în perioada imediat următoare, dar pe care Guvernul din Berlin intenționează să îl finanțeze. Mai multe țări vor, de asemenea, să extindă angajamentele privind scăderea emisiilor de metan, un gaz cu un efect de seră foarte pronunțat.

Prințul William

Un număr de 70 de țări vor participa la COP30, însă Statele Unite, al doilea poluator mondial, nu vor trimite o delegație, spre ușurarea celor care se temeau că administrația Trump va fi reprezentată acolo pentru a obstrucționa negocierile.

Din partea europeană, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul britanic Keir Starmer și prințul William al Regatului Unit sunt așteptați în zilele de joi și vineri.

Omenirea se află într-un 'moment crucial' care necesită 'curaj, cooperare și un angajament de neclintit pentru viitorul planetei noastre', a declarat joi prințul William în cadrul acestui summit al liderilor lumii, organizat în marja COP30.

'Ne apropiem periculos de mult de punctele critice de inflexiune ale Pământului. Să construim un viitor în care popoarele indigene și comunitățile locale să fie recunoscute ca lideri în domeniul climei', a pledat fiul cel mare al regelui Charles al III-lea în discursul său, rostit cu puțin timp înaintea celui al prim-ministrului britanic, Keir Starmer.

Însă președintele Austriei a renunțat la călătorie din cauza prețurilor hotelurilor. Cei mai mulți dintre liderii țărilor din G20, inclusiv cei din China și India, vor absenta de la eveniment.

Unele dintre țările în curs de dezvoltare rămân nemulțumite după acordul obținut cu greu anul trecut la Baku privind finanțarea climatică și doresc să readucă subiectul în discuție.

'Nu este o caritate, ci o necesitate', a declarat Evans Njewa, diplomatul din Malawi care prezidează grupul țărilor mai puțin dezvoltate.

Uniunea Europeană și micile state insulare (Aosis) vor, mai ales, să se meargă și mai departe în direcția reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, abordând chestiunea combustibililor fosili.

'Multe țări nu vor reuși să se adapteze la o încălzire care va depăși 2°C', a declarat Ilana Seid, diplomata din arhipelagul Palau din Oceanul Pacific și președinta Aosis.

Brazilia, care se dorește un pod între Nord și Sud, nu este lipsită nici ea de paradoxuri, după autorizația acordată unei exploatări petroliere în largul coastelor Amazoniei, marcând astfel o situație 'extrem de contradictorie', a declarat Angela Kaxuyana, lidera Coordonării organizațiilor indigene din Amazonia braziliană. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)