Diferite obstacole restrâng accesul femeilor la avort în Europa, un drept pe care anumite mișcări încearcă să-l diminueze, avertizează joi Amnesty International, care publică un raport ce analizează situația în circa 40 de țări, relatează AFP.

În pofida reformelor judiciare care au drept scop să facă avortul mai accesibil în diferite țări europene, 'numeroase obstacole administrative, sociale și practice' rămân în calea accesului la această procedură, explică Amnesty International.

În peste zece țări - precum Germania, Austria și Bulgaria - costul întreruperii voluntare de sarcină poate fi 'prohibitiv', când acesta nu este suportat de sistemul sanitar.

În anumite țări, precum Italia, Croația și România, numărul 'foarte ridicat' de profesioniști din domeniul sanitar care refuză să practice avortul din cauza convingerilor personale sau religioase compromit accesul la procedură.

În alte circa 12 țări - între care Albania, Belgia, Ungaria, Letonia sau Portugalia - sunt impuse 'condiții prealabile nejustificate pe plan medical', precum un termen de așteptare sau o consultație de consiliere, 'susceptibile să antreneze întârzieri ale accesului', deplânge Amnesty International, care cere guvernelor europene 'să ia măsuri pentru a garanta un acces egal și universal' la avort.

Tentative politice de restrângere a accesului la întreruperi voluntare de sarcină au avut loc în special în Parlamentul din Slovacia, potrivit Amnesty International.

Prezența militanților antiavort 'agresivi' în împrejurimile unităților medicale specializate în sănătatea sexuală și reproductivă constituie de asemenea 'un obstacol tot mai comun' pentru întreruperea de sarcină, apreciază asociația, care a înregistrat astfel de cazuri în Polonia și Austria.

Centre de planificare familială în Franța și centre de consiliere în Germania au fost vizate la rândul lor de atacuri din partea unor grupuri ostile avorturilor.

'Grupurile anti-drepturi dispun de mijloace din ce în ce mai importante și ajung să facă presiune asupra guvernelor', a declarat pentru AFP Lola Schulmann, care pledează pentru justiția de gen în cadrul Amnesty International Franța.

'Este necesar să dotăm asociațiile cu mijloace financiare pentru a combate această ofensivă', a adăugat ea, făcând apel la liderii europeni să realizeze importanța amenințării și 'să favorizeze accesul la avort pentru toate' femeile.

Într-un alt raport, Amnesty International a denunțat joi 'încălcări ale drepturilor omului generalizate' în cazul migranților în Tunisia, evocând violuri și torturi, și acuzând Uniunea Europeană de 'cinism' în acordul său cu Tunis privind migrația.

Textul se bazează pe o anchetă efectuată între februarie 2023 și iunie 2025, potrivit ONG-ului, care susține că a discutat cu 120 de refugiați sau migranți care provin din Guineea sau Sudan.

'Sistemul de imigrație și de azil din Tunisia se bazează acum pe metode de menținere a ordinii rasiste, încălcări ale drepturilor omului generalizate și un dispreț global pentru viețile, securitatea și demnitatea persoanelor refugiate sau migrante, în special cele de culoare', afirmă Amnesty.

ONG-ul vorbește despre 'mărturii dătătoare de fiori despre violențe sexuale dezumanizante, bătăi și alte acte de tortură și tratamente crude la care oamenii au fost supuși de Garda națională tunisiană', potrivit autorilor anchetei.

În această săptămână, ministrul afacerilor externe tunisian Mohamed Ali Nafti, citat de mai multe media, a afirmat că migranții intrați ilegal pe teritoriul tunisian vor fi repatriați 'cu respectarea demnității umane'.

Amnesty menționează și 'un moment de cotitură' în 2023 privind politica tunisiană în domeniul migrației, după 'apeluri publice la ură'.

În februarie 2023, președintele Kais Saied a denunțat într-un discurs venirea 'hoardelor de migranți subsaharieni' care amenință, potrivit lui, 'să schimbe compoziția demografică' a țării.

Amnesty afirmă că a discutat cu 20 de migranți 'negri care au fost atacați de mulțimi în februarie și martie 2023'.

ONG-ul mai susține că potrivit anchetei sale, gărzile de coastă din Garda Națională 'se comportă frecvent de o manieră periculoasă (...) care pune viețile în pericol (...)'.

O cameruneză citată în raport povestește că 'ne-au lovit ambarcațiunea cu bastoane lungi ascuțite până au străpuns-o (...) Erau cel puțin două femei și trei copii fără veste de salvare. I-am văzut înecându-se...'.

Amnesty raportează, în plus, că 14 persoane refugiate sau migrante au mărturisit că 'au fost violate sau martore ale unor violuri, ori au trăit alte forme de agresiune sau de hărțuire sexuală din partea forțelor de securitate tunisiene'.

Organizația critică UE pentru că a semnat un protocol de acord privind imigrația ilegală cu Tunisia în iulie 2023, fără 'nicio garanție în materie de drepturile omului'.

'Într-un efort cinic de a reține persoanele refugiate sau migrante acolo unde viețile și drepturile le sunt în pericol, UE și-a reafirmat angajamentul în favoarea acestui protocol de acord periculos', critică ONG-ul. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: Amnesty International/Facebook.com