Procesul în care grupul francez Lafarge și opt foști responsabili ai acestuia sunt acuzați că au plătit grupări jihadiste, printre care Stat Islamic (SI), în Siria până în 2014 pentru a menține activitatea unei fabrici de ciment s-a deschis marți la Paris, o premieră pentru o companie multinațională, relatează AFP.

Tribunalul corecțional îi va judeca pe inculpați până pe 16 decembrie pentru acuzațiile de finanțare de activități teroriste și, în cazul unora dintre ei, și pentru nerespectarea sancțiunilor financiare internaționale.

Pe lângă Lafarge - fuzionat în 2015 cu grupul elvețian Holcim - mai sunt judecați fostul CEO al companiei franceze, Bruno Lafont, cinci foști responsabili ai lanțului operațional sau al celui de siguranță, și doi intermediari sirieni, dintre care unul, vizat de un mandat de arestare internațional, va fi absent la proces.

Compania Lafarge este suspectată că a plătit în 2013 și 2014, prin intermediul filialei siriene Lafarge Cement Syria (LCS), mai multe milioane de euro unor grupări rebele jihadiste - unele, precum SI și Jabhat al-Nosra, clasificate ca 'teroriste' - pentru a menține în activitate o fabrică de ciment la Jalabiya, în nordul Siriei.

Lafarge investise 680 milioane de euro în această fabrică, finalizată în 2010.

În timp ce celelalte multinaționale au părăsit Siria în 2012, Lafarge nu a evacuat în acel an decât personalul străin, menținând activitatea angajaților sirieni până în septembrie 2014, când SI a preluat controlul fabricii.

În acest timp, LCS ar fi plătit intermediari pentru a se aproviziona cu materii prime de la SI și alte grupări, și pentru ca acestea să-i faciliteze circulația personalului și mărfurilor.

O anchetă judiciară a fost deschisă la Paris în 2017 după mai multe dezvăluiri media și două plângeri în 2016.

Noul grup provenit din fuzionarea din 2015 - numit mai întâi LafargeHolcim, apoi Holcim în 2021 -, care a avut grijă permanent să se desolidarizeze de acțiunile anterioare, a lansat între timp o anchetă internă, ce a constatat în 2017 'încălcări ale codului de conduită a afacerilor'.

În octombrie 2022, Lafarge SA a pledat vinovat în SUA pentru plata a aproape 6 milioane de dolari către SI și Jabhat Al-Nosra, acceptând să achite o sancțiune financiară uriașă de 778 milioane de dolari.

În Franța, Lafarge riscă o amendă de până la 1,125 milioane de euro pentru finanțarea terorismului. Pentru încălcarea embargoului, amenda este mai substanțială, de până la 10 ori suma infracțiunii ce va fi reținută în final de justiție.

Potrivit apărării lui Bruno Lafont, fostul CEO al Lafarge, care contestă că ar fi fost informat despre plățile către grupările teroriste, acordul de recunoaștere a vinovăției este 'o atingere adusă prezumției de nevinovăție, care îi aruncă în gura lupului pe foștii responsabili ai Lafarge' pentru 'a prezerva interesele economice ale unui mare grup'.

Lafont mai speră că procesul va permite 'clarificarea' mai multor 'zone de umbră din dosar', cum ar fi rolul serviciilor de informații franceze.

Magistrații de instrucție au considerat că, chiar dacă ar fi existat un schimb de informații între responsabilii cu securitatea ai Lafarge și serviciile secrete despre situația din zona fabricii, aceasta nu ar demonstra 'în niciun caz validarea de către statul francez a practicilor de finanțare a unor entități teroriste puse în practică de Lafarge în Siria'.

Asociația Sherpa, parte civilă în dosar, consideră că acest proces este o 'ocazie inedită pentru justiția franceză de a se apleca asupra responsabilității multinaționalelor atunci când operează în zone de conflict'.

Într-un alt segment răsunător al acestui dosar, aflat încă în faza de instrucție, grupul este acuzat și pentru complicitate la crime împotriva umanității în Siria și în Irak.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)