Liderul extremei drepte olandeze, Geert Wilders, și-a recunoscut marți înfrângerea în alegerile legislative anticipate desfășurate miercurea trecută și încheiate cu o foarte mică diferență de voturi între formațiunea sa, Partidul Libertății (PVV), și partidul liberal progresist D66 condus de Rob Jetten, relatează AFP.

Geert Wilders acuzase anterior nereguli electorale, dar în cele din urmă a decis să recunoască rezultatul și l-a felicitat pe Rob Jetten, politician în vârstă de 38 de ani, care pare favorit să devină cel mai tânăr prim-ministru al Olandei, și de asemenea primul șef al guvernului acestei țări deschis homosexual.

Chiar dacă numărarea ultimelor voturi prin corespondență venite din străinătate nu s-a finalizat încă, partidul D66 conduce cu 28.000 de voturi și 'șansele ca acest lucru să se schimbe sunt minime. Prin urmare, l-am felicitat pe Jetten pentru victoria sa', a declarat presei Geert Wilders, un eurosceptic radical al cărui partid a câștigat alegerile legislative desfășurate în urmă cu doi ani.

Acel rezultat a produs frisoane la Bruxelles, întrucât în campania electorală de atunci Wilders a criticat 'dictatele' UE, a cerut restabilirea controalelor la granițe, arestarea și expulzarea migranților, interzicerea școlilor musulmane, a Coranului și moscheilor în Olanda, reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrători în interiorul UE, și a susținut ideea convocării unui referendum pentru un 'Nexit' în vederea ieșirii Olandei din UE, după modelul Brexit-ului.

Însă Wilders s-a văzut apoi nevoit să accepte compromisuri în serie pentru ca partide agreate de Bruxelles să formeze o coaliție de guvernare cu formațiunea sa. El și-a temperat măsurile anti-migrație susținute în campanie și a renunțat la celelalte obiective din programul său, cedând inclusiv postul de prim-ministru, în care a fost instalat Dick Schoof, un funcționar venit din serviciile secrete. În cele din urmă, Geert Wilders și-a retras anul acesta în iunie partidul din guvern, provocând căderea acestuia și convocarea alegerilor anticipate defășurate miercurea trecută.

Deși liberalul Rob Jetten are prima șansă pentru conducerea viitorului executiv, formarea acestuia va necesita și acum negocieri dificile între partide cu ideologii diferite și în condițiile unui parlament din nou fragmentat. În sistemul olandez, formarea guvernului, un proces fără termene constituționale care durează de obicei luni la rând, începe cu numirea unui explorator, care a fost deja desemnat și are misiunea de a se consulta cu partidele pentru a evalua ce combinații ar putea realiza o majoritate parlamentară.

După această fază inițială, parlamentul numește un 'mediator', însărcinat cu negocierea unor acorduri între potențialii parteneri de coaliție. Odată ce cadrul de bază este convenit, acest mediator convoacă din nou partidele pentru a finaliza detaliile acordului. Abia la final sunt discutate ministerele și numele viitorului prim-ministru, ceea ce este de obicei pasul final înainte de învestirea noului cabinet.

Opțiunea cea mai probabilă pentru a asigura majoritatea de 76 din cele 150 de mandate parlamentare este o coaliție largă între D66 (26 de mandate), partidul liberal VVD (22 de mandate), partidul de centru-dreapta CDA (18 mandate) și alianța socialist-ecologistă Verzi/Laburiști (20 de mandate) condusă până săptămâna trecută de fostul comisar european Frans Timmermans, care s-a retras din această poziție în urma rezultatului slab obținut.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)